Implicaţiile ZLSAC asupra comerţului exterior al regiunii transnistrene

Tipărește
Data publicării: Luni, 18 Februarie 2019
Accesări: 2184

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană presupune implicații majore în  domeniile politic, social și în special economic (prin componenta sa – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)). De altfel, partea economică a creat un cadru juridic total nou între părți care s-a reflectat nemijlocit și asupra regiunii transnistrene. Anume acest aspect a generat una din principalele incertitudini apărute încă la etapa inițierii negocierilor, deoarece normele imperative în materie de politică comercială presupuneau aplicarea ZLSAC pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv și în regiunile care nu sunt controlate efectiv de autoritățile de la Chișinău.

În, mod firesc, aplicarea ZLSAC implică o serie de beneficii care rezidă nu doar în preferințe tarifare, dar și în modernizarea și dezvoltarea economică a regiunii transnistrene. În același timp, neaplicarea ZLSAC, se putea materializa printr-un dezastru economic și eșec politic pentru administrația regiunii. Conform anumitor estimări, doar volumul taxelor vamale neachitate de agenții economici exportatori în UE, se cifrează la circa 24 mil USD, doar în anul 2017. Desigur, în afara de aceste beneficii, sunt și o serie de provocări care derivă din anumite angajamente. Or, oferirea beneficiilor unilaterale de către UE (precum în cazul PCA) nu se mai încadrează în  noul cadru juridic prevăzut de ZLSAC. La începutul negocierilor asupra ZLSAC, partea transnistreană nu a prezentat un interes sporit față de aceasta, având mai degrabă o prezență pasivă în cadrul rundelor de negocieri și sperând la un regim separat pentru regiunea dată (fără vizarea părții moldovenești). Ulterior însă, după epuizarea oricăror speranțe de obținere a unei înțelegeri directe cu Uniunea Europeană în absența Republicii Moldova, dar și sub presiunea mediului de afaceri din regiune (cu riscul de a pierde posibilitatea efectuării exporturilor în regim preferențial), partea transnistreană a fost nevoită să accepte condițiile solicitate de UE și Republica Moldova, acestea fiind formalizate într-un Non-paper, asumat de autoritățile de la Tiraspol. În pofida existenței acestui instrument (Non-paper), nu există un mecanism transparent care ar permite monitorizarea implementării de către partea transnistreană a acesteia, iar în condițiile absenței instrumentarului necesar, rămâne a fi incertă evoluția ce ține de implementarea ZLSAC în regiune. În așa fel, procesul aplicării aspectelor ZLSAC în regiunea transnistreană este acompaniat de o doză sporită de secretizare, în virtutea sensibilității subiectului pentru administrația de la Tiraspol și disconfortului politic pe care îl provoacă

O impresie obiectivă poate fi formulată reieșind din evoluțiile înregistrate în anumite domenii și care pot fi atribuite indirect procesului de implementare a aspectelor ZLSAC. Totodată, cele mai convingătoare argumente sunt oferite de datele statistice aferente exporturilor. În pofida perpetuării lozincilor univoce despre integrarea economică în structurile coordonate de Federația Rusă, cum ar fi Uniunea Economică Eurasiatică, exporturile din regiunea separatistă demonstrează o dependență profundă față de piața UE (în speță față de cea a României), care asimilează în mediu între 55-65% din total exporturi ale regiunii. Totuși, trebuie de menționat că, evoluția exporturilor în toate direcțiile denotă o vulnerabilitate sporită față de șocurile externe, iar această expunere este accentuată de un nivel înalt de concentrare a exporturilor, atât după structura pe produse, cât și conform destinațiilor geografice. Sensibilitatea exporturilor regiunii transnistrene rezultă din concentrația masivă la nivelul sectoarelor industriale (metalurgie și textile), dar din faptul că entitățile economice sunt moștenite din perioada sovietică (un singur agent în metalurgie și câțiva în textile). În aceste condiții, devine și mai pertinentă aplicarea ZLSAC în regiune, întrucât pe de o parte oferă beneficii comerciale directe producătorilor și acces preferențial pe piața UE, iar pe de altă parte presupune modernizarea economiei transnistrene care încă mai conține reminiscențele perioadei sovietice. Însă, pentru a reuși sunt indispensabile un șir de eforturi din partea tuturor părților implicate în proces, prin manifestare de coerență, perseverență și flexibilitate, cum ar fi:

  • ·     Evitarea formulărilor categorice în procesul implementării ZLSAC în regiunea transnistreană concomitent cu identificarea unor regimuri de tranziție mai graduale pentru implementarea a ZLSAC, în special în parte de ține de armonizarea legislației;
  • Acordarea asistenței tehnice și financiare pentru elaborarea și punerea în aplicare a reformelor de armonizare în regiunea transnistreană în sectoarele prioritare (ex: reguli de origine, proceduri vamale, standarde sanitare și fitosanitare, bariere tehnice în calea comerțului, politica în domeniul concurenței, achiziții publice);
  • Reflectarea pe deplin a concesiilor tarifare ale Republicii Moldova în tariful regiunii transnistrene, în special în partea ce ține de perioadele de tranziție la importul din UE;
  • Evitarea terminologiei sensibile (ex: ZLSAC, AA) în discuțiile cu administrația de la Tiraspol;
  • Susținerea inițiativelor ce vizează comunicarea oportunităților oferite de ZLSAC pentru regiunea transnistreană;
  • Sprijinirea campaniilor de informare și de sensibilizare din regiune cu privire la oportunitățile de a participa în cadrul programelor UE pentru antreprenori oferite mediului de afaceri din Republica Moldova;
  • Indicarea clară a faptului că eșuarea implementării cerințelor minime se poate solda cu suspendarea regimului preferențial pentru întreprinderile din regiunea transnistreană;
  • ·  Implicarea la maximum a reprezentanților instituțiilor din regiune în activitățile aferente implementării ZLSAC de pe malul drept al Nistrului pentru a anticipa ulterioara victimizare și tensionarea legăturilor economice între cele două maluri.

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere ale UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Ucraina, Moldova și Georgia", condus de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup (Moldova), Institutul de Cercetare Economică și Consultanță Politică (Ucraina) și centrul de consultanță ,,Reformatics” (Georgia), cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA). Opiniile exprimate în acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere CEPS și SIDA

Descarcă publicaţia (ro)   Download publication (en)

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro