Realitatea Economică, decembrie 2018, ediție specială (#57)

Tipărește
Data publicării: Vineri, 28 Decembrie 2018
Accesări: 1804

Top 5 tendințe pozitive și negative ale anului 2018 și top 5 provocări economice pentru 2019

Anul economic 2018 a fost marcat de suprapunerea unor tendințe economice pozitive, care au fost mai curând de suprafață, cu tendințe negative, care sugerează conturarea unor constrângeri profunde de dezvoltare. Astfel, chiar dacă la prima vedere observăm o creștere economică pozitive și constantă de circa 4%, acompaniată de o moderare inflaționistă esențială și chiar revigorarea usoară a activității investiționale private, ritmurile de relansare sunt mult prea mici în raport cu baza de comparație scăzută (e usor să crești pe o bază joasă) și insuficiente pentru o convergență reală în raport cu țările din regiune. În plus, ocuparea informală continuă să crească, iar sectorul agricol – cel mai important angajator din țară – stagnează, fapt ce denotă calitatea scăzută a creșterii economice și impactul limitat a acesteia asupra ameliorării calității vieții. Chiar dacă observăm o dinamizare a reformelor în sectorul financiar-bancar, nivelul de intermediere financiară continuă să scadă, iar băncile sunt mai interesate să crediteze statul, decât sectorul real. În pofida stabilizării finanțelor publice pe fundalul creșterii încasărilor bugetare, reforma fiscală și proiectele infrastructurale finanțate din bani publici vor subrezi esențial poziția financiară a Guvernului, iar deficitul bugetar ar putea crește esențial în 2019, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice.

Cea mai îngrijorătoare tendință din 2018 ține de erodarea cadrului de luptă împotriva spălării banilor, care a afectat și mai mult relațiile Guvernului și partenerii de dezvoltare. Aceasta ține de Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (amnistia capitalului) și Legea care permite dobândirea cetățeniei Republicii Moldova contra investițiilor. Ambele legi au fost promovate „la pachet” încă din 2016, iar în 2018, în pofida multiplelor îngrijorări exprimate de către reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor de dezvoltare, au fost aprobate. Pe lângă conținutul acestora, care vine în contradicție cu spiritul Acordului de Asociere și Memorandumul cu FMI, modalitatea de promovare a legilor respective a trezit și mai multe nedumeriri. În particular, acestea au fost promovate cu transparență decizională minimă (sau chiar în lipsa acesteia), fără careva consultări de substanță/reale cu societatea civilă, iar Legea privind „amnistia capitalului” a fost promovată cu o viteză-record (proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament pe 24 iulie și adoptat pe 27 iulie 2018, în mod automat în ambele lecturi).

Pentru anul 2019, guvernarea ar trebui să ia în considerație o serie de provocări iminente. Anul 2019 va fi marcat de alegerile parlamentare și locale, care ar putea destabiliza sistemul de finanțe publice din cauza multiplelor politici electorale cu impact bugetar negativ inițiate în 2018, atât la nivel central (ex: proiectele infrastructurale), cât și local (ex: reforma fiscală). În acest sens, o provocare esențială va ține de menținerea stabilității sistemului de finanțe publice cu costuri minime pentru economie (continuarea finanțării masive a deficitului bugetar din contul resurselor bancare va afecta și mai mult activitatea de creditare și cea investițională privată). Prin urmare, este necesară o moderare bugetară esențială, pentru a nu compromite modesta creștere economică de care are parte țara în ultimii ani. O altă provocare majoră ține de ameliorarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special de reluarea relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și implementarea plenară a prevederilor Memorandumului cu FMI. În acest sens, guvernarea trebuie să accelereze reformele de bază asumate și să nu admită nici o derogare de la prevederile și, mai ales, spiritul Acordului de Asociere cu UE. O altă provocare majoră vine din partea procesului de extindere din partea Ucrainei a Complexului Hidroenergetic Nistrean, care comportă riscuri fundamentale pentru securitatea economică și energetică a țării. În acest sens, este necesară o poziție mai fermă și mai promovată în mod mai activ din partea Guvernului Modovei în raport cu autoritățile din Ucraina în vederea evitării riscurilor menționate. 

Cea mai pozitivă tendință observată în 2018 și care necesită să fie explorată în 2019 ține de valorificarea prevederilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Curpinzător cu UE (ZLSAC). În perioada implementării acesteia, comerțul cu UE a cunoscut cu creștere și echilibrare constantă, compensând în totalitate pierderile pe piața CSI, și generând locuri de muncă reale, încasări la buget, investiții și, în general, creștere economică. În anul 2019, autoritățile trebuie să depună maxim eforturi în vederea menținerii tendinței începute și valorificării mai plenare a prevederilor ZLSAC (ex: soluționarea problemelor de acces a producătorilor de produse vegelate și de origine animalieră).

 Descarcă publicaţia        


SIDA donator

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro