MEGA, ediția a XIX-a „Economia în centuri de siguranță - urmează un an electoral”

Tipărește
Data publicării: Joi, 13 Decembrie 2018
Accesări: 2217

Evoluții majore în 2018

Economia moldovenească în 2018 a evoluat, în general, la nivelul prognozelor anterioare, dar a conturat și riscuri noi. Estimările noastre arată că PIB-ul a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, pe o bază largă care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Oferta internă a fost în mare parte antrenată de formarea brută de capital fix (dar există probleme privind calitatea și durabilitatea creșterii) și de avansarea consumului final al gospodăriilor casnice. Ultimele au profitat de majorarea veniturilor din salarii și prestații sociale și de creșterea mai temperată a prețurilor. Sectorul extern a avut, însă, un impact mult mai mare asupra dinamicii economice interne.

Privind indicatorii macroeconomici în ansamblu, înrăutățirea contului curent este cea mai îngrijorătoare evoluție. Dinamica acestuia este persistent negativă: de la -4,2% din PIB în T1-T2:16 la -8,7% în T1-T2:17 și la -10,6% din PIB în T1-T2:18. Exporturile de bunuri și servicii au crescut în prima jumătate a anului cu circa 23,5%, dar importurile au crescut mai dinamic (24,5%) și pornind de la un nivel mult mai înalt decât exporturile. Creșterea deficitului în comerțul cu bunuri a fost acompaniată de o balanță mai bună a serviciilor. Tendințele structurale și geografice definitorii s-au consolidat, prin creșterea rolului UE și a cotei exporturilor din industria de automotive. Veniturile remise de emigranți, exprimate în dolari SUA, au crescut mult mai lent. Merită de evidențiat că, în structura geografică a transferurilor personale operate de emigranții stabiliți peste hotare, în anul 2018 zona UE pentru prima dată a devansat statele CSI (40% față de 33%). Per total, în 2018 finanțarea contului curent s-a produs mai puțin din contul investițiilor străine directe și mai mult prin reducerea activelor financiare nete și angajarea noilor împrumuturi și credite comerciale.

Reflectând dinamica contului curent, componentele cererii interne au evoluat robust în prima jumătate a anului 2018. Principala componentă a cererii – consumul gospodăriilor casnice – a crescut cu circa 4,2%, finanțată de venituri mai mari din aproape toate sursele. În particular, veniturile din salarii au crescut cu circa 3,8% în expresie reală. Creșterea ocupării bărbaților (+2,6% populație ocupată) și, mai ales, a femeilor (9,2%), precum și reculul ratei șomajului până la minimuri istorice (3,0% pentru femei și 3,9% pentru bărbați, ambele ajustate sezonier) explică, într-o anumită măsură, majorarea veniturilor din salarii. Dar ocuparea a continuat să crească, în special, prin locurile de muncă informale în sectorul agricol. În general, ocuparea în agricultură crește constant pe parcursul ultimelor 5 ani, un fenomen ce comportă conotații economice ambivalente. Deopotrivă notabilă și îngrijorătoare este involuția remitențelor, care, exprimate în lei moldovenești, au scăzut în termeni reali cu circa 3%. Veniturile provenite din programele de protecție socială au crescut, inclusiv cele din pensii cu aproape 10%. Această majorarea administrativă a veniturilor – salutabilă și necesară – este firească în contextul politic fierbinte care determină Guvernul să amplifice pomenile electorale. Pe termen lung, însă, aceasta sporește vulnerabilitatea gospodăriilor casnice la problemele eventuale cu care se poate ciocni bugetul public pe partea de venituri.

După o perioadă de stagnare de câțiva ani, în 2018 am constatat și o încălzire a procesului investițional. S-a evidențiat o creștere substanțială, de circa 9%, a Formării Brute de Capital Fix (FBCF), dar, sub aspectul calității, această creștere nu este univocă. Pe de o parte, se observă o creștere plăpândă a investițiilor private (+1,5%), preponderent pentru înlocuirea capitalului depreciat. Pe de altă parte, creșterea FBCF este în mare măsură determinată de programele de investiții publice, unele dintre care, cum ar fi programul „Drumuri Bune pentru Moldova”, fiind implementate pe nepregătite și lăsând impresia că pentru Guvern contează mai mult procesul, decât rezultatul. Fără a pune la îndoială necesitatea drumurilor bune la nivel local, tot mai multe evidențe de pe teren elucidează mari probleme legate de relevanța tronsoanelor reabilitate și de calitatea lucrărilor efectuate. Cu alte cuvinte, o bună parte din programul de investiții publice realizat în 2018 ar putea, până la urmă, să se dovedească a fi nu altceva decât o risipă de resurse, care nu va ridica capacitatea productivă a economiei și, pe termen mediu, va pune presiuni și mai mari pe finanțele publice și, în ultimă instanță, pe contribuabili.

Capacitățile interne de producție au satisfăcut mai puțin de jumătate din creșterea cererii agregate. Avansul de 4,5% a PIB-ului în prima jumătate a anului a fost compus din creșterea reală a valorii adăugate brute (4,1 p.p.) și din cea a impozitelor nete pe produs în proporție de 0,4 p.p. Serviciile de piață au generat ponderea cea mai mare din agregatul valorii adăugate brute. În particular, se evidențiază creșterea volumului vânzărilor cu amănuntul (+4% în T1-T3:18) și a serviciilor prestate populației (+12%). Dinamica serviciilor de transport prestate întreprinderilor (+9%) a fost una coincidentă cu evoluția comerțului intern și extern. Industria a crescut cu ritmuri impresionante (+6% în primele nouă luni), cele mai dinamice fiind sectoarele de automotive, materiale de construcții, producția ambalajelor și producția de încălțăminte. Volumul producției agricole nu a crescut semnificativ, însă fără impact negativ asupra veniturilor populației rurale. Excepțiile sunt gospodăriile agricole care au suferit din cauza supraproducției unor fructe și scăderii prețurilor acestora. O anumită revigorare a demonstrat și sectorul construcțiilor (+6%), posibil grație creditării imobiliare.

Sectorul bancar a continuat să-și restrângă prezența în cadrul mecanismului de intermediere financiară, în timp ce companiile de creditare nebancară au avansat în mod fulminant. Adoptând strategii de marketing agresiv, în trei ani ultimele practic și-au dublat cota pe piața creditării, aceasta chiar dacă condițiile împrumuturilor sunt de-a dreptul draconice (ratele efective ale dobânzii depășind în cele mai multe cazuri 25% anual). Nivelul total de intermediere financiară a ajuns la minime istorice. Guvernul rămâne în continuare clientul preferat al băncilor. În pofida unor dobânzi  mici, firmele nu se grăbesc să-și finanțeze investițiile prin credite bancare. Din contra, există evidențe că firmele, în loc să investească, își sporesc depozitele bancare pe termen mediu – un simptom al scepticismului investițional înainte de alegeri. Astfel, resursele creditare migrează tot mai mult către finanțarea unor priorități cu impact modest asupra capacității productive a economiei, inclusiv ipoteca sau creditele de consum și de nevoi personale, conturând riscul de creștere a gradului de îndatorare a unor gospodării casnice și, pe termen mediu, o posibilă ajustare negativă a consumului final.

Evoluțiile în sectorul agricol au condus la scumpiri minore sau chiar la ieftinirea unor produse alimentare. În același timp, contextul politic și aprecierea monedei naționale au determinat revizuirea în jos a tarifelor și prețurilor la unele bunuri și servicii reglementate. Drept rezultat, indicele anualizat al prețurilor de consum a crescut cu ritmuri tot mai lente, ajungând de la 4,7% în martie la 1,2% în octombrie 2018. Reducerea presiunilor inflaționiste, asociată cu sporirea ofertei de valută străină, a permis BNM să-și majoreze activele oficiale de rezervă, nivelul acestora depășind 3 miliarde USD, asigurând finanțarea confortabilă a peste 5 luni de importuri și depășind cu 60% datoria externă pe termen scurt. Rata de bază a BNM a rămas pe parcursul întregului an la nivelul de 6,5%. În Aug:18 BNM a majorat rata rezervelor obligatorii. După o reducere constantă din ultimul timp, curba randamentelor aferentă titlurilor de stat înregistrează o ușoară creștere în T2-T3:18, pe fundalul creșterii volumului de valori mobiliare de stat emise pe piața primară și creșterii datoriei interne. Acest fapt este determinat de nivelul ridicat de scepticism al creditorilor vizavi de nivelul veniturilor bugetare pentru 2019 în condițiile în care UE a anulat asistența macrofinanciară, iar rezultatele pozitive ale reformei fiscale pot întârzia. Totodată, aceste schimbări ar putea să semnifice și o ușoară accentuare a anticipărilor inflaționiste în comunitatea bancară.

În 2018 Guvernul a beneficiat de creșterea accelerată a veniturilor bugetare, dar prin schimbările de politică fiscală și noile angajamente bugetare și-a șubrezit pozițiile pentru următorul an. În primele 9 luni ale anului 2018, veniturile totale ale bugetului public național au crescut cu 11,0 % f-a-p, iar veniturile scontate pentru întregul an vor depăși cu 2,3% cele aprobate în versiunea inițială a bugetului. Chiar dacă granturile și împrumuturile externe au fost ratate, în cea mai mare parte, acestea au fost compensate cu creșterea mai mare a veniturilor fiscale și nefiscale. Totuși, evoluția veniturilor în bugetele unităților-administrativ teritoriale a fost mult mai anemică, reflectând situația economică și demografică precară la nivelul colectivităților teritoriale, în special, a celor rurale mici. Cheltuielile în primele trei trimestre au fost realizate în proporție de 66% din nivelul planificat, dar anticipăm că în ultimul trimestru al anului situația se va schimba în mod cardinal, atât din considerente tehnice (multe achiziții publice sunt tradițional realizate mai aproape de sfârșitul anului, există mai multă certitudine privind executarea veniturilor), cât și politice, determinate de calendarul electoral. Totuși, reieșind din tendința ultimilor ani, dar și din ritmurile cheltuielilor din 2018, cheltuielile scontate pentru întregul an 2018, cel mai curând nu vor fi realizate în volumul estimat. Coroborate și cu modificarea metodologiei de calculare a PIB-ului, co-evoluția venituri-cheltuieli bugetare ar putea rezulta într-un nivel mic al deficitului bugetar (sub 1% din PIB, conform estimărilor noastre). În 2018 Guvernul a adoptat un pachet de reforme fiscale și instituționale cu impact negativ asupra veniturilor pe termen scurt (chiar dacă impactul net este pozitiv pe termen mediu și lung), asumându-și și noi obligații de cheltuieli cu efect imediat. Ele nu vor avea un impact negativ major în 2018, dar situația ar putea fi diferită în 2019. Accentuarea dezechilibrelor fiscale, pe fundalul diminuării asistenței externe, ar putea crește nivelul de îndatorare a statului. Evidență în acest sens este chiar dinamica țintelor de prognoză a autorităților privind datoria internă: dacă la finele anului 2017, autoritățile estimau că soldul datoriei de stat interne nu va depăși 27 mlrd. MDL către orizontul anului 2020, atunci estimările lor curente sunt că soldul datoriei de stat interne nu va depăși 28,5 mlrd. MDL - o majorare de 1,5 mlrd. MDL a țintei într-un singur an.

Descărcați publicația (ro)  Descărcați publicația (en) Accesează aplicația 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro