Monitorul financiar „Patru ani de la frauda bancară: ce am aflat în acest timp”

Tipărește
Data publicării: Marți, 13 Noiembrie 2018
Accesări: 394

Începând cu sfârșitul anului 2014 sistemul financiar național a cunoscut una din cele mai severe crize cu implicații directe asupra economiei naționale și a întregii societăți. Chiar dacă, prin hotărârile sale Guvernul a încercat imprimarea ideii unei conjuncturi economice regionale nefavorabile, totuși criza a fost rezultatul unei fraude bancare imense cu sustragerea efectivă a banilor din mai multe bănci comerciale. Lipsa de coordonare dintre instituțiile de stat, combaterea defectuoasă a spălării banilor, precum și disputele politice de la acel moment, au fost doar câteva din elementele ce au permis devalizarea a trei bănci și deturnarea unor fonduri de ordinul miliardelor de lei de către factori rău-intenționați. În lipsa unui precedent de așa anvergură, legislația națională nu prevedea expres cum poate fi rezolvată o astfel de criză. La limita situației create, factorii politici au recurs la o soluție de ultimă instanță acordarea în secret a unor credite de urgență garantate de către Guvern. Cum datoria băncilor față de BNM nu a fost onorată, aceasta a fost convertită în datorie de stat urmând a fi achitată timp de 25 de ani din surse publice. 

La patru ani distanță de la frauda bancară cunoaștem că aceasta nu a fost un eveniment izolat, o serie de acțiuni bine definite fiind întreprinse pe parcursul mai multor ani. În linii generale tot acest proces s-a derulat pe mai multe direcții cuprinzând o bună parte din mediul financiar-bancar, implicând funcționari de rang înalt din instituții ale statului și având o puternică susținere în mediul politic. Totodată, frauda scoate în evidență câteva etape și elemente distincte care, privite individual, nu presupun neapărat careva încălcări sau intenții frauduloase, dar care privite în ansamblu oferă o imagine clară asupra fenomenului pe care îl cunoaștem drept „furtul miliardului”. Asigurarea proprietății și controlului asupra celor trei bănci[1], concentrarea activității de creditare către un singur grup, utilizarea unor mecanisme de spălare a banilor pentru a ascunde traseul mijloacelor bănești sunt cele mai importante elemente ce au permis sustragerea unor fonduri de ordinul miliardelor de lei din sectorul bancar.

Până la momentul actual costurile directe aferente fraudei bancare se ridică la 1,5 mlrd. MDL fiind totodată calculate plăți de circa 23 mlrd. MDL pentru următorii 23 de ani. De cealaltă parte, până în prezent doar 1,2 mlrd. MDL au fost recuperate din lichidarea celor trei bănci (780 mil. MDL până la convertirea garanției în datorie publică și 427 mil. MDL – după). Totodată, acești bani nu a fost utilizați pentru achitarea anticipată a datoriei față de BNM. Vărsarea banilor recuperați în bugetul de stat în detrimentul rambursării anticipate a datoriei înseamnă că, chiar și în cazul puțin probabil de recuperare integrală a fondurilor, povara dobânzilor aferente acestei datorii va rămâne pe umerii cetățenilor (circa 10 mlrd. MDL.). Recent, Procuratura Generală a prezentat strategia de recuperare a mijloacelor fraudate. Aceasta operează cu suma de 13,34 mlrd. MDL – echivalentul obligațiunilor emise pentru acoperirea garanției, recunoscând de fapt, că o valoare exactă a cuantumului fraudei bancare nu a fost stabilită. De asemenea, nu există claritate nici privind venitul obținut din înstrăinarea acțiunilor blocate și anulate de către BNM. Strategia menționează că până la 2 mlrd. MDL urmează a fi încasate din vânzarea acestor pachete de acțiuni, în timp ce valoarea acțiunilor nu depășește 1,2 mlrd. MDL.

Pe lângă costurile directe, frauda bancară a avut și alte costuri asupra economiei țării prin reducerea puterii de cumpărare a cetățenilor, creșterea costurilor de deservire a datoriei publice și încetinirea ritmului de creștere economică. Puterea de cumpărare a unui leu astăzi este cu 29% mai mică decât în luna decembrie a anului 2014. Simultan, din cauza politicii monetare restrictive, a avut loc majorarea costurilor de finanțare atât pentru stat cât și pentru sectorul privat. Pe de altă parte, un efect colateral pozitiv al crizei a fost demararea procesului de reformă a sectorului bancar. Problemele de acționariat și prezența intereselor obscure care au dominat sectorul bancar de la independența țării și care au stat la baza fraudei par în final să se disipeze.

Adițional volumului fraudei, investigațiile demarate au scos la iveală o serie de carențe de ordin legislativ și instituțional în ceea ce privește reglementarea și supravegherea entităților financiare. Drept rezultat, acțiunile de reformă au demarat într-un ritm alert, accentul fiind pus inițial pe stabilizarea situației și depășirea momentului de criză, ulterior fiind realizate acțiuni ce țin de modernizarea practicilor de supraveghere și intervenție în activitatea băncilor. Astfel, pe parcursul anului 2016 a fost aleasă o nouă conducere a BNM și au fost operate modificări la cadrul legislativ menite să fortifice competențele de supraveghere și să asigurare independența regulatorului față de deciziile instanțelor de judecată. De asemenea, odată cu adoptarea Legii privind redresarea și rezoluția băncilor în octombrie 2016, în legislația națională au fost transpuse instrumente noi de intervenție în caz de criză, suficient de rapide și diversificate pentru diferite situații critice în care poate ajunge o bancă. În baza acestor noi competențe, BNM a demarat un proces complex de evaluare a situației reale la cele mai mari bănci din sector, fiind stabilite planuri individuale de asanare a situației pe diferite aspecte de la caz la caz.

După implementarea măsurilor de stabilizare, au fost demarate o serie de alte acțiuni menite să consolideze stabilitatea și rolul sistemului financiar pentru economie și întreaga societate. O mare parte din aceste acțiuni reprezintă angajamente asumate în cadrul Memorandumului cu FMI sau în cadrul Acordului de Asociere cu UE și urmăresc fortificarea tuturor sectoarelor pieței financiare autohtone după modelul celor mai noi și bune practici internaționale în domeniu. Astfel, au fost demarate acțiuni de reformă în sectorul bancar, cel de micro-finanțare, asigurări sau piață de capital. La nivel de sector bancar cadrul național de reglementare și supraveghere cunoaște un salt către cele mai moderne și bune practici existente la nivel internațional cunoscute sub denumirea de standardele Basel III. Noul regim vine cu soluții și instrumente mult mai adaptate atât din punct de vedere juridic în ceea ce privește capacitatea de intervenție a regulatorului, cât și prudențial – la nivel de bănci comerciale în ceea ce privește gestionarea adecvată a riscurilor, prevenirea elementelor destabilizatoare și fortificarea încrederii populației.

Pe fundalul reformelor, riscul utilizării fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile s-a diminuat considerabil, însă nu a fost eliminat în totalitate. Aprobarea noii legislații privind rezoluția și redresarea băncilor a redus acest risc, însă continuă să existe careva inconsistențe între actele normative vis-a-vis de acordarea de către BNM a creditelor de urgență pentru bănci. Mai mult ca atât, consecințele negative deja suferite de societate, cuplate cu costurile ce urmează a fi acoperite, impun implementarea cât mai urgentă a unui șir de acțiuni cum ar fi: (i) recuperarea fondurilor delapidate și achitarea anticipată a datoriei; (ii) instituirea unui mecanism eficient și regulat de comunicare cu publicul privind investigarea și recuperarea fondurilor fraudate; (iii) investigarea modului în care au fost utilizați banii acordați de BNM celor 3 bănci și determinarea rolului celorlalte bănci implicate; (iv) ajustarea integrală a legislației pentru a nu permite băncilor insolvabile să beneficieze de garanții din partea statului în viitor.

Reieșind din cele menționate, ediția cu numărul 8 a Monitorului financiar este una specială și se focusează pe o retrospectivă obiectivă a celor întâmplate în contextul fraudei bancare. Pentru o înțelegere globală a situației în care ne aflăm la moment, prezentul raport atrage atenția asupra a patru momente distincte, fiecare din capitole prezentând etape separate cu referire la frauda bancară. Ghidându-ne de sintagma „unde am fost, unde suntem și unde ne dorim să fim”, analiza este prezentată după cum urmează:

  • Capitolul I „Ce a declanșat criza financiară din 2014 – 2015”: la baza crizei bancare a stat o imensă fraudă care a constat din acționariat netransparent, guvernanță corporativă proastă, activitate de creditare frauduloasă sau spălare de bani.
  • Capitolul II „Prejudiciul cauzat de frauda bancară”: prejudiciul direct aplicat de fraudă asupra bugetului țării este de circa 24,5 mlrd. MDL (partea principala și dobânzi). Pe lângă acestea apar și alte costuri colaterale și prejudicii irecuperabile pentru cetățeni.
  • Capitolul III „Procesul de reformă a sistemului financiar”: frauda a scos în evidență nevoia regândirii modului cum se face activitate bancară în țara noastră. Reformele demarate țintesc printre altele fortificarea solidității băncilor, responsabilizarea persoanelor cu funcții cheie, protecția sporită a deponenților și considerarea stabilității financiare drept un bun public de care poate beneficia orice cetățean.
  • Capitolul IV „Există riscul repetării unei crize similare?”: cadrul legal a fost ajustat într-un ritm rapid pentru a fortifica procesul de supraveghere al băncilor. În ciuda acestui fapt, din cauza lipsei de consistență în diferite acte legislative, un risc redus de utilizare a fondurilor publice pentru a salva vreo bancă insolvabilă în viitor persistă.

Citeşte şi Expert-Grup: După 4 ani de la frauda bancară, continuăm să avem mai multe întrebări decât răspunsuri

 Descarcă publicaţia (ro)  Descarcă publicația (en) Infografic (ro)


SIDA donator

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro