Economia informală „La Punct”. Care sunt riscurile de corupție în întreprinderile ale căror fondator este autoritatea publică locală?

Tipărește
Primăria municipiului Chișinau, sursă foto: unimedia.info Primăria municipiului Chișinau, sursă foto: unimedia.info
Data publicării: Joi, 25 Octombrie 2018
Accesări: 619

Managerii întreprinderilor municipale din toată țara considerau la începutul anului 2018 că corupția este cea mai puțin importantă problemă a entității pe care o conduc. În același timp, doar în ultimii doi ani, Centrul Național Anticorupție a documentat  25 incidente de integritate cu implicarea factorilor de decizii ai întreprinderilor municipale (ÎM), dintre care 14 ÎM - fondate de Consiliul Municipal Chișinău, inclusiv pe trafic de influență, abuz de putere sau abuz de serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu și spălare de bani. Alte 7 cazuri grave de conflicte de interese nu au fost rezolvate nici până în prezent. Lipsa de  transparență în activitatea întreprinderii, cadrul legal ambiguu, o francă lipsă de interes din partea fondatorilor duc la potențialele pierderi anuale, ca urmare a corupției ce depășesc suma de 500 milioane MDL anual. Principalele domenii cu cel mai înalt risc de corupție și care generează pierderile cele mai mari sunt gestiunea patrimoniului acestor întreprinderi și procesul de achiziții. În cele ce urmează vom oferi o scurtă descriere a principalelor riscuri de corupție în Întreprinderile municipale, cu scurte recomandări.

 

Câte întreprinderi au fost fondate de către autoritățile publice locale din Republica Moldova?

Conform informației prezentate de către Agenţia Proprietăți Publice, la 1 ianuarie 2017, în Republica Moldova activau 411 întreprinderi și societăți comerciale în care Autoritățile Publice Locale (APL) dețin cotă majoritară și au contribuit de 2075,9 mii MDL în capitalul social al acestora. Dintre acestea, 379 de întreprinderi înființate sunt Întreprinderi Municipale și au împreună un capital social de peste 1291,2 mii MDL.  Alte 32 sunt  societăți comerciale, iar valoarea capitalului social deținut de APL este de 784,7mii MLD. Dintre acestea Consiliul Municipal Chișinău este fondator al 63 de întreprinderi municipale, cu valoarea totală a capitalului social de 662,4 Mil.MDL, și al 10 societăți pe acțiuni, cu capitalul social în valoare de 832.5 Mil.MDL, din care 662,6  Mil MDL reprezintă cota parte a Consiliului municipal Chișinău, aceasta variind de la 3.9% până la 100%. Valoarea imobilelor transmise în gestiune ÎM, constituia peste 60 milioane MDL, conform ultimelor rapoarte de inventariere (Tabelul 1).

tabel 1 intreprinderi ro

Care sunt riscurile de corupție identificate?

Cele mai frecvente riscuri de corupție țin de gestiunea ineficientă a patrimoniului, fraudarea procesului de achiziții, depășirea atribuțiilor de serviciu, riscul traficului de influență, riscul luării/dării de mită, riscul nedeclarării conflictului de interese, clientelism politic.

Riscul deturnării de active (patrimoniu) este generat de coruptibilitatea cadrului normativ ce se referă la fondarea şi activitatea ÎM, decizii defectuoase ale fondatorilor cu referire la ÎM/SA în care APL deţin cotă-parte, control ineficient din partea fondatorilor, lipsa mecanismelor de implementare a Sistemului de Control Intern în cadrul entităților de drept privat. În 84,5% din întreprinderilor fondate de APL nu există reglementări cu privire la interdicția utilizării în scopuri private a bunurilor întreprinderii, iar pentru 59,4% de întreprinderi fondate de APL consiliul de administrare nu a întreprins măsuri legale pentru asigurarea integrității și folosirii eficiente a bunurilor întreprinderii. Astfel, imobile în valoare de 300 milioane MDL și terenuri în valoare de 19 milioane de MDL nu erau înregistrate de către entitățile din mun.Chișinău la 1 ianuarie 2017. Potrivit Curții de Conturi, aceste imobile și terenuri riscă să fie înstrăinate, în condițiile în care acestea sunt date în locațiune/arendate în lipsa unui contract valabil. Rapoartele Curții de Conturi spun că mai mult de 10% din patrimoniul dat în gestiune ÎM nu este înregistrat, altfel spus peste 3 miliarde de MDL de bunuri transmise îîn gestiune pot fi însrtăinate, sau utilizate în interes personal.

Riscul manipulării procedurilor de achiziţii, este generat de neaplicarea/aplicarea deficitară a cadrului normativ cu referire la achiziţii de bunuri, lucrări şi servicii, lipsa controlului/control ineficient din partea fondatorilor, lipsa de sancţiuni pentru încălcarea cadrului normativ departamental cu referire la achiziţii. Dacă luăm în calcul că doar valoarea totală a achizițiilor făcute de ÎM din mun.Chișinău în 2017 depășea 240 milioane MDL și aceste achiziții nu intră în sfera de influență a Legii privind achizițiile publice, este cel puțin alarmant că în 87% de cazuri potrivit respondenților nu se creează nici măcar grupuri de lucru pe achiziții și doar 85% au un act administrativ care descrie cadrul în care au loc acestea.

Riscul depăşirii atribuţiilor/abuzului în serviciu a factorilor de decizii din cadrul întreprinderilor este generat de lipsa de control sau control ineficient extern din partea fondatorilor şi lipsa sancționării managerilor de întreprinderi pentru încălcări constatate. Doar 3% din întreprinderile create de Consilliul Municipal Chișinău au consiliu de administrare.

Riscul manipulării intenționate a rapoartelor financiare/riscul falsului în acte contabile, generat de aplicarea defectuoasă a cadrului normativ cu referire la administrarea bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, la aspectul de evidenţă şi inventariere periodică a activelor, deficienţe ale controlului asigurat de fondator şi pe intern de manager.

Riscuri tipice de corupţie (riscul traficului de influenţă, riscul luării/dării de mită, riscul nedeclarării conflictului de interese, clientelism politic), generate de relaţii inadecvate cu clienţii, lipsa de integritate profesională, aplicarea defectuoasă a procedurilor anticorupţie. Una din soluțiile care ar putea duce la evitarea riscurilor de corupție enumerate mai sus ține de respectarea regimului juridic al conflictului de interese. Managerii de conducere ai întreprinderilor sunt subiecți ai declarării conflictelor de interese prin Legea 133/2016 privind declararea averilor și intereselor personale. Cu toate acestea, 78% din manageri nu au aprobat o politică de identificare și tratare a conflictului de interese în cadrul întreprinderii, ceea ce permite înregistrarea cazurilor frecvente de încălcare a regimului conflictelor de interese. Și dacă managerii declară acest risc ca fiind cel mai ușor de înlăturat, în realitate se menționează existența a multiplelor asemenea cazuri care fie nu au fost soluționate până la sesizarea către Autoritatea Națională de Integritate, fie au rămas neconstatate de respectiva autoritate.

Descarcă publicația (ro)  Descarcă publicația (en) Descarcă publicația (ru)

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro