Dinamica economică rămâne pozitivă, însă riscurile persistă. Indicele de Alertă Timpurie (IAT), calculat trimestrial de către Expert-Grup, și-a urmat trendul descendent, iar în T2:18 indicatorul a atins nivelul de rezistență și s-a stabilizat. Dinamica negativă a IAT din T2-T4:17 a semnalat asupra posibilei încetiniri a creșterii. Evoluție care s-a produs la începutul anului 2018: în T1:18 comparativ cu T4:17 majorarea PIB-ului s-a redus de la 6,4 la 3,7% f-a-p. Traiectoria IAT din ian-iul:18 indică asupra limitelor creșterii din anul curent. Astfel, în a doua jumătate a anului este posibil ca creșterea să oscileze în jur de 5%. Această constatare corespunde cu prognoza Expert-Grup, care presupune că în cazul unui scenariu optimist economia Moldovei va avansa cu 5,6% în 2018.
Condițiile climaterice și aprecierea MDL vor constrânge evoluțiile economice. În ian-aug:18 cantitatea de precipitații s-a diminuat cu 19,3% f-a-p. Această evoluție a fost cauzată de scăderile din apr:18 (-92,1% f-a-p), mai:18 (-65,5% f-a-p) și aug:18 (-54,5% f-a-p). Volumul scăzut de precipitații va avea un efect nefast asupra culturilor legumicole și a celor de toamnă, iar drept urmare va fi afectată dinamica sectorului agricol. Din cauza fortificării leului puterea de cumpărare a remiterilor scade, iar acest fapt influențează negativ consumul populației, în particular a gospodăriilor ce recepționează transferuri de peste hotare: în perioada ian-iul:18, transferurile bănești exprimate în termeni reali s-au redus cu 3,6% f-a-p.
Politicile economice cu iz electoral creează riscuri iminente pentru creșterea economică. Pe lângă proiectele infrastructurale majore (programul „Drumuri bune pentru Moldova” sau complexul „Chișinău Arena”), guvernarea a lansat alte inițiative electorale: extinderea programului „Prima Casă” pentru funcționarii publici și familiile cu copii și relaxarea fiscală prin implementarea cotei unice de 12% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice și reducerea contribuției de asigurări sociale de stat plătită de angajator de la 23% la 18%. Ambele inițiative au implicații bugetare importante: programul „Prima Casă” presupune alocarea resurselor bugetare pentru garantarea creditelor ipotecare, iar relaxarea fiscală numai în 2018-2019 implică costuri de circa 1,8 miliarde MDL pentru Bugetul asigurărilor sociale de stat și 600 milioane MDL pentru Bugetul de stat. Inițiativele au fost promovate într-un an când a fost suspendată o bună parte din asistența financiară externă, iar deficitul bugetar ar putea depăși nivelul de 3% din PIB. Prin urmare, după alegeri ne putem aștepta la măsuri care ar compensa pierderile respective, inclusiv austeritate bugetară, controale fiscale mai severe și/sau majorarea unor taxe/impozite, cu efecte nefaste pentru creșterea economică pe termen mediu. În plus, pentru a acoperi deficitul bugetar, Guvernul, cel mai probabil, va spori emisiunile de valori mobiliare de stat prin intermediul cărora se va împrumuta de la bănci. Drept urmare, se va înăspri competiția cu sectorul privat pentru resursele bancare, fapt ce va submina și mai mult activitatea investițională privată.
Descarcă publicaţia (ro) Accesează aplicaţia interactivă
Finanțat de Guvernul Suediei
