Monitorul financiar #7: Analiza principalelor reforme din sectorul financiar în perioada octombrie 2017 – iulie 2018

Tipărește
Data publicării: Joi, 26 Iulie 2018
Accesări: 1768

Dimensiunea, severitatea și caracterul public al recentelor fraude bancare insistă asupra nevoii continuării reformelor în sistemului financiar național și regândirii modelului în care instituțiile financiare activează. Reieșind din faptul că orice criză comportă un amplu proces de reflecție asupra celor întâmplate, reformele țintesc corectarea modelului de afaceri al instituțiilor financiare naționale și accentuarea rolului acestora în a susține în mod eficient economia națională și proiectele personale ale populației. De asemenea, un aspect important relevat de criza bancară și care tinde a fi revizuit constă în capacitatea instituțiilor statului de a asigura dialogul, consensul și capacitatea de intervenție în cazul depistării unor abateri. Cu toate acestea, după cum demonstrează ultimele evoluții privind asistența macro-financiară din partea UE, consolidarea sistemului financiar în mod individual și izolat de alte domenii primordiale nu poate garanta pe deplin ireversibilitatea reformelor realizate. În acest context, putem afirma că doar pe fundalul unor politici echilibrate și corelate între toate sferele vieții economice și sociale, cu respectarea principiilor democratice și a statului de drept, poate fi recâștigată încrederea în sistemul financiar și redate perspective pozitive pentru economia națională.

Nevoia unor reguli uniforme pentru toți prestatorii de servicii financiare extinde procesul de reformă și asupra altor sectoare mai puțin reglementate până în prezent. Astfel, pentru sectorul de micro-finanțare, leasingul sau domeniul asigurărilor se conturează aceeași viziune de reformare bazată pe principii de transparență, guvernanță solidă, gestiune adecvată a riscurilor sau responsabilitate.Chiar și așa, reforma sectorului bancar avansează într-un ritm mult mai rapid, ceea ce determină apariția unor nivele diferite de reglementare pentru instituții care în esență realizează aceeași funcție – de intermediere a resurselor financiare temporar disponibile de la cei ce economisesc, către cei ce investesc. 

În acest context, următoarele recomandări țintesc completarea și eficientizarea acțiunilor de reformă și se referă la:

  • Accelerarea reformelor în sectorul financiar nebancar –pentru a garanta o abordare comună de dezvoltare a tuturor sectoarelor pieței financiare, atât organizațiile de creditare nebancarăcât și companiile de asigurări au nevoie de implementarea acelorași principii de activitate ca și în cazul băncilor. Astfel, standardele de competență și integritate ”fit&proper”, principiile de guvernanță corporativă cu definirea clară a responsabilităților organelor de conducere, transparența structurii de proprietate sau un regim sancționar care să descurajeze orice intenții de fraude, necesită a fi transpuse în cadrul de reglementare specific.
  • Sporirea nivelului de protecție a consumatorilor de servicii financiare – pentru fortificarea concurenței în domeniul serviciilor financiare, protejarea consumatorilor și evitarea riscurilor de îndatorare este necesar ca procesul de intermediere și mai ales costurile creditului să fie cât mai transparente și pe înțelesul clienților. În acest sens, organele de supraveghere trebuie să se asigure că instituțiile financiare prezintă toată informația necesară clienților, în special DAE, astfel încât acești să poată compara costul creditelor într-un mod simplu, fără a avea o pregătire economică avansată.
  • Reducerea asimetriei informaționale și creșterea rolului Birourilor istoriilor de credit – pentru a cunoaște situația reală a debitorilor toate instituțiile de creditare, atât băncile cât și OCN, trebuie să aibă obligația de a oferi informații către BIC. Acest lucru devine cu atât mai important cu cât se atestă o tendință de creștere a volumului de credite acordate către persoanele fizice, care de cele mai multe ori se împrumută din mai multe surse pentru a putea rămâne eligibili pentru fiecare din acestea.
  • Diversificarea instrumentelor de economisire accesibile populației –canalizarea economiilor populației doar pe segmentul depozite bancare creează premise de concentrare a riscurilor doar în sectorul bancar. Totodată, piața financiară națională înregistrează o lipsă a instrumentelor financiare pe termen lung care ofere premisele necesare pentru o dezvoltare economică inclusivă și de durată. În acest sens, sporirea accesului investitorilor privați la piața VMS-urilor poate susține o cererea înaltă și stabilă pentru obligațiunilor de stat, diversifica riscurile în sectorul financiar și asigura creștere termenului de maturitate a resurselor financiare existente.
  • Adoptarea unei strategii extinse de sporire a accesului la finanțare - Inițiativele de sprijinire a accesului la finanțare sunt prea fragmentate și lipsite de coordonarea necesară astfel încât rezultatele sunt modeste. De asemenea, procesul de intermediere este afectat de o serie de vulnerabilități care frânează extinderea creditului către sectoare productive ale economiei. În acest sens este nevoie de o abordare holistică ce ar cuprinde toate instituțiile cu rol determinant asupra sistemului financiar, precum și toate inițiativele de stimulare a activității de creditare. Un exemplu în acest sens ar fi înființarea unui Comitet pentru dezvoltarea sectorului financiar.
  • Dinamizarea procesului de investigare a fraudelor bancare – recenta Strategie de recuperare a bunurilor fraudate din sectorul bancar nu prevede un rol determinant pentru BNM chiar dacă aceasta este principala sursă de informații și relații cu regulatori din jurisdicții în care au fost transferați banii. Mai mult ca atât, deși a avut un rol determinant în investigarea modului în care s-a realizat frauda bancară, și agenția de investigații Kroll pare să fie lăsată pe dinafară. În aceste condiții, pentru accelerarea procesului de investigare și pentru a spori credibilitatea acțiunilor întreprinse, atât BNM cât și Kroll trebuie să fie părți active în tot acest proces.

Citește și comunicatul de presă: Reformele accelerează, impactul întârzie: problemele actuale nu mai pot fi abordate doar din perspectiva sectorului bancar

Descarcă publicația Descarcă publicația (EN)

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro