Realitatea Economică, iunie 2018 (#55)

Tipărește
Indicele de Alertă Timpurie, iunie 2018 Indicele de Alertă Timpurie, iunie 2018
Data publicării: Joi, 14 Iunie 2018
Accesări: 690

În pofida dinamicii economice pozitive, se amplifică tendințele ce ar putea periclita creșterea economică. Astfel, Indicele de Alertă Timpurie (IAT), calculat trimestrial de către Expert-Grup, și-a urmat trendul descendent și în apr:18 a rămas sub nivelul de 0. Aceasta relevă premisele de temperare a creșterii economice în viitorul apropiat, fapt ce corespunde prognozei Expert-Grup privind creșterea economică. Astfel, deși pentru 2018 anticipăm o majorare a PIB-ului cu 3,8% (scenariu pesimist) sau cu 5,6% (scenariu optimist), în a doua jumătate a anului ritmurile de creștere se vor tempera. Componentele IAT ce au tras indicatorul în jos au fost remiterile și exporturile, exprimate în MDL și ajustate la inflație. Variația negativă a remiterilor și exporturilor este determinată de întărirea poziției MDL pe piața valutară.

Deși dinamica economică e susținută de implicarea mai activă a statului, în particular prin majorarea investițiilor publice, aprecierea MDL limitează perspectivele de creștere. Astfel, din cauza fortificării leului puterea de cumpărare a remiterilor scade. În perioada ian-apr:18 transferurile bănești exprimate în termeni reali s-au redus cu 5,6% f-a-p. Totodată, întărirea MDL  afectează negativ veniturile exportatorilor. Astfel, în feb-apr:18 valoarea exporturilor exprimată în termeni reali s-a diminuat cu -1,4% f-a-p.

Principalii factori care riscă să submineze creșterea economică până la finele anului pot fi grupați în 3 categorii: (i) structurali; (ii) electorali; și (iii) de ordin climateric. Factorii structurali țin de carențele de competitivitate, manifestate prin creșterea deficitului comercial (în special pe fundalul aprecierii monedei naționale), a productivității scăzute și a creșterii acesteia cu ritm inferior creșterii salariilor reale. Factorii de ordin electoral se manifestă prin reticența companiilor private de a investi, fapt manifestat prin stagnarea investițiilor private și a scăderii stocului de credite bancare. În plus, o serie de inițiative cu tentă electorală care deja au fost lansate (ex: programul „Drumuri bune pentru Moldova” sau complexul „Chișinău Arena”), dar care nu au o acoperire bugetară clară, riscă să afecteze stabilitatea finanțelor publice. Riscurile respective sunt alimentate de alegerile parlamentare din toamna acestui an, când politicile publice ar putea fi ancorate preponderent în interesele electorale, în detrimentul reformelor cu efecte de creștere economică durabilă (chiar dacă asemenea acțiuni electorale pot avea efecte economice benefice pe termen scurt, după alegeri acestea necesită compensate din contul creșterii economice pe termen mediu și lung). Un exemplu ține de creșterea deficitului bugetar, care în 2018 ar putea atinge 3% din PIB, care va trebui să fie compensat în anii următori. Al treilea set de constrângeri pentru creșterea economică ține de condițiile climaterice din acest an. În particular, insuficiența de precipitații ar putea compromite mai multe recolte agricole, fapt ce s-ar putea transpune negativ asupra veniturilor fermierilor, dar și a industriei de prelucrare a producției agricole, cele mai afectate fiind gospodăriile rurale cu venituri mici, precum și fermierii mici.

Citește și Expert-Grup: Indicele de Alertă Timpurie denotă încetinirea creșterii economice în următoarele luni. 

Descarcă publicația (ro) Descarcă publicația (en)   Aplicația interactivă

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului

Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova

Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA

aplicat4

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro