Eficiența și transparența sistemului de sănătate din Republica Moldova

Tipărește
sursa foto: unimetro.edu.co sursa foto: unimetro.edu.co
Data publicării: Luni, 29 Ianuarie 2018
Accesări: 4147

Mortalitatea copiilor și speranța de viață la naștere în Moldova constituie o îngrijorare majoră.  În ultimii 25 de ani, Moldova a progresat în ceea ce privește sistemul de sănătate, cu toate acestea continuă să rămână  codașă în rândul țărilor din estul Europei. O îngrijorare majoră pentru Moldova rămâne mortalitatea copiilor cu vârsta de până la 5 ani, precum și speranța de viață la naștere. De asemenea, în conformitate cu Indicele de acces și calitate a serviciilor medicale (Healthcare Access and Quality Index, HAQ) care măsoară performanța sistemului de sănătate, Republica Moldova înregistrează un rezultat nesatisfăcător. Cel mai grav este că în 25 de ani, Moldova nu a reușit să reducă din diferența față de media pe țările din Europa de Est, ci din contra,  chiar a majorat-o față de anul 1995 de la 13,6 puncte la 13,7 în 2015. Pentru anii intermediari discrepanța este și mai mare, depășind uneori 20 de puncte. Astfel, decalajul mediu pe toată perioada fiind de circa 17 puncte.

Crearea mecanismelor de protecție a pacienților în raport cu prestatorii de servicii și a unui cadru concurențial adecvat, reprezintă una din principalele probleme ale sistemului de sănătate. Reacțiile sistemului de sănătate la  cazurile critice recente, care au devenite publice, relevă faptul că problemele de acces la serviciile de sănătate și calitatea acestora nu pot fi rezolvate în interiorul unui element sau componentă a sistemului de sănătate, ci poartă un caracter sistemic. Analiza tipologiei sistemului de sănătate din Moldova indică asupra unui proces nefinalizat de tranziție. În condițiile unei finanțări majoritar private, sectorul de prestări servicii rămâne, în continuare, dominat aproape în totalitate de sectorul public, iar procesul de reglementare este aproape în întregime asigurat de autoritățile publice. Cauzele aceste stări de fapt se regăsesc în modul  de reglementare existent, în lipsa mecanismelor efective de protecție a intereselor pacienților în raport cu prestatorii de servicii, dar și în lipsa unui cadru concurențial adecvat pentru oferirea unor servicii calitative și eficiente.

Republica Moldova are un sistem de sănătate destul de eficient. Această concluzie reiese din analiza evoluției cheltuielilor totale destinate sănătății, per cap de locuitor, raportate la paritatea puterii de cumpărare și a evoluției indicelui de acces și calitate (HAQ). Conform  acestei evaluări, sistemul de sănătate autohton are un randament foarte bun în comparație cu alte țările analizate, în special,  Rusia, care are un indice HAQ mai jos decât Moldova, însă cheltuie de câteva ori mai multe resurse. Rezultatul obținut depinde considerabil de raportarea tuturor cheltuielilor din sănătate, inclusiv, acuratețea evaluării cheltuielilor private, în special, a celor informale, subestimate la evaluarea cheltuielilor totale. În aceste condiții, rezultatul relativ bun înregistrat pe dimensiunea de eficiență ar trebui tratat cu precauție și coroborat cu alți indicatori. Îmbunătățirea în continuare a performanței sistemului de sănătate cu o unitate (cu un punct al indicelui HAQ) va necesita un efort financiar și organizatoric mai mare decât pentru o unitate anterioară. Astfel, orice majorare a finanțării trebuie corelată cu creșterea  performanței prin formularea unor obiective clare și măsurabile și crearea unui mediu de activitate pentru prestatorii de servicii care ar garanta o eficiență înaltă în procesul de prestare a serviciilor medicale.

Sistemul de sănătate este un sistem deschis și, prin urmare, atingerea unor rezultate bune este imposibilă fără o implicare mai activă a tuturor actorilor care pot influența determinanții sănătății. În acest sens Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale trebuie să joace un rol mai activ în promovarea și implementarea politicilor orizontale care au un efect major asupra sănătății. Un pas important a fost aprobarea Strategiei naționale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pe anii 2012–2020, însă implementarea acesteia are loc destul de lent.

După criteriul proprietății actorilor implicați în procesele de finanțare, prestare a serviciilor și reglementare (guvernare), sistemul de sănătate din Moldova are o finanțare preponderent privată, cu servicii în care rolul decisiv îl are sectorul public și cu o reglementare aproape în întregime publică. Apartenența în sine a sistemului de sănătate la acest tip nu poate fi văzută ca un avantaj sau dezavantaj, însă poate oferi mai multe perspective de evaluare asupra îmbunătățirilor acestuia. Astfel, pe dimensiunea de finanțare, la elaborarea politicilor de lungă durată este necesară formularea expresă a rolului și ponderii finanțării private. În prezent, pe dimensiunea prestatorilor de servicii nu este clar dacă dezvoltarea sectorului privat vine să completeze serviciile publice, sau să le preia (integral sau parțial în funcție de domenii) în baza unei competiții deschise între sectorul public și privat, fiind necesar o viziune a Guvernului privind rolul și dezvoltarea sectorului privat în acest domeniu. Cea mai complicată situația se atestă pe dimensiunea de reglementare, care nu prevede măsuri de corectare a situațiilor privind problemele legate de calitatea serviciilor, accesul la servicii și condițiile de competiție a prestatorilor de servicii.

Una din cele mai importante constrângeri cu care se confruntă sistemul medical național este asigurarea cu resurse financiare suficiente. În condițiile îmbătrânirii populației și creșterii cererii de servicii medicale, sustenabilitatea sistemului este pusă în pericol. Datele statistice indică asupra creșterii în ultimii ani a morbidității populației în același timp cu descreșterea numărului total al populației, fapt confirmat și de piramida demografică pentru următorii ani. Aceste tendințe clasifică populația țării drept una îmbătrânită, iar dacă acest trend nu va fi inversat în timpul apropiat, numărul persoanelor vârstnice îl va depăși pe cel al tinerilor, ceea ce va avea o influență directă asupra creșterii numărului de solicitări de servicii medicale, dar și asupra necesarului de finanțare. Adițional, rezultatele demografice presupun și extinderea numărului persoanelor asigurate de către stat, cum ar fi pensionarii. Guvernul plătește mult mai puțin pentru asigurarea medicală a persoanelor neangajate decât costul poliței obligatorii. Respectiv se înregistrează o anumită neconcordanță între calculele Ministerului Finanțelor privind fondurile transferate de la Bugetul de Stat și cheltuielile necesare pentru asigurarea medicală a persoanelor pentru care Guvernul este asigurator. În sensul modificării mecanismului de calcul a transferurilor de la Bugetul de Stat, considerăm oportună modificarea textului Art. 9 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare ale primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în vederea stabilirii indexării sumei per persoană asigurată de Guvern și nu suma globală. O variantă a Art. 9 ar putea fi următoarea: Suma transferurilor din Bugetul de Stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate prevăzute la art.4 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală se stabilește anual prin legea Bugetului de Stat, reprezentând suma aprobată a transferurilor de la Bugetul de Stat în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul precedent per persoană asigurată, indexată la indicele prețului de consum prognozat pentru anul în cauză.

Mai mult decât atât, în baza prognozei demografice, fără aplicarea unor măsuri de reformă asupra mecanismului de finanțare, un deficit la capitolul venituri de circa 9% urmează să apară către anul 2030, iar până către 2050, acesta va ajunge până la 26%. Astfel, în condițiile unor evoluții economice constante ca cea din ultimii ani, doar din contul îmbătrânirii și reducerii populației sistemul de sănătate riscă să se confrunte cu un decalaj de sustenabilitate financiară. Soluțiile ar fi pe mai multe direcții, principalele urmărind creșterea ponderii persoanelor implicate în sistemul AOAM, și/sau reducerea fenomenul salariului în plic. Totuși soluția reală de creștere a veniturilor ar fi dezvoltarea economiei naționale și creșterea economică de cel puțin 5% anual în termeni reali.

Atribuirea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a calității de fondator a tuturor spitalelor publice din țară. Aceasta va asigura excluderea exceselor, dublărilor și irosirilor, determinate de rețelele paralele de spitale care prestează servicii asemănătoare și va permite implementarea plenară a planului de regionalizare și consolidare a spitalelor. Optimizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate poate fi realizată doar prin regionalizarea serviciilor spitalicești și crearea unei rețele de spitale funcționale. Amplasarea fizică a tuturor tipurilor de spitale (centrale, regionale, locale) trebuie să fie determinată de: aria de responsabilitate, separarea îngrijirilor între afecțiunile acute și cronice, revederea fundamentală a fluxurilor de pacienți critici (accidente vasculare cerebrale, complicațiile bolii ischemice, traumatismele si traumele asociate), demografie şi infrastructură (drumuri etc.). 

Perioada contemporană se caracterizează prin restructurări calitative și instituirea unor noi forme organizatorice de acordare a asistenței medicale. Esența lor se exprimă prin diverse forme de asistentă  medicală, comasarea şi fuzionarea spitalelor şi crearea unui întreg sistem de instituții medicale funcțional moderne, prin care se urmărește eficientizarea sistemului medical din țară, are surselor și cheltuielilor nejustificate (administrative, de întreținere), în domeniul spitalicesc, dar și dar şi sporirea calității serviciilor medicale acordate populației.

Nivelul de transparență a sistemului de sănătate autohton este de 36%, ceea ce ne clasează printre țările cu un nivel de transparență nesatisfăcător, alături de țări ca India, Arabia Saudită, Africa de Sud. Printre țările cu cele mai bune rezultate obținute se numără Danemarca (74%), Finlanda (73%) și Suedia (71%), urmate de Marea Britanie (69%). În general, putem spune că țările care au o bună transparență bugetară și practici bune de deschidere a datelor, au înregistrat și cele mai bune rezultate la transparentizarea activității sistemului de sănătate. Trecerea la un alt nivel de transparență, poate fi realizată relativ ușor, prin publicarea unei serii de date  deja sunt produse și utilizate pe intern de către instituții.

Transparența sistemului de sănătate în Republica Moldova poate fi realizată prin asigurarea a trei precondiții de bază: existența unui cadru de date deschise, o abordare strategică și, nu în ultimul rând, voință politică. Cadrul de reglementare actual permite deschiderea informației, dar și implicarea și participarea cetățenilor în procesele decizionale, lipsește, însă, o înțelegere sistemică a ceea ce înseamnă transparență și a potențialelor beneficiilor pe care aceasta le aduce. Eforturile de deschidere din ultimii ani s-au axat pe crearea bazelor de date structurale la nivel național, care, deși importante, nu reprezintă decât o parte importantă a cadrului de informare. Acest fapt a dus la publicarea limitată, fragmentată și neuniformă a informației pe instituții specializate. În același timp, deși sunt colectate peste mai mult de 10 mii de seturi de date, acestea nu sunt disponibile publicului. Un pas următor ar putea fi evaluarea datelor care sunt produse, utilitatea acestora pentru evaluarea rezultatelor de sistem și publicarea lor de către autoritatea responsabilă.

Principalul promotor al transparenței nu poate fi decât Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Doar un leadership puternic poate asigura disciplina de implementare a schimbărilor necesare și asigura sprijinul politic pentru acestea. Tot, ministerul este autoritatea care poate determina cadrul strategic prin care sistemul de sănătate ar putea deveni mai deschis și ar asigura participarea și implicarea eficientă a tuturor actorilor cu respectarea bunelor practici și cadrului de reglementare actual. Nu în ultimul rând, doar gestionarul de cheltuieli, poate asigura cadrul de comunicare instituțional pentru a produce rezultate și informa publicul despre acestea.

Un efort suplimentar în asigurarea transparenței o constituie și axarea pe beneficiar. Acest lucru presupune îmbunătățirea accesului la datele produse, transparentizarea activității instituțiilor medicale de orice nivel, consultarea și implicarea cetățenilor în identificarea priorităților de politici, repartizarea resurselor în sistem și informarea despre drepturile pe care aceștia le au de la naștere până la moarte.

Reglementările și schimbările impuse de sistem, deși au menirea să îmbunătățească calitatea și accesul la servicii, sunt deseori percepute de beneficiarii ca fiind complicate și că ar limita accesul la servicii medicale. Motivul acestei disparități este lipsa informării într-o manieră prietenoasă a beneficiarului de servicii, dar și comunicarea defectuoasă medic/lucrător medical-pacient. Este necesară o îmbunătățire semnificativă la acest capitol, care odată produsă, va crește semnificativ gradul de satisfacție a pacienților.

În ultimii ani, sistemul medical se confruntă cu un deficit de resurse umane fără precedent. Acest fenomen a afectat, în special, segmentul de asistență medicală primară, ceea ce afectează principiul de asigurare a accesului la servicii medicale esențiale. Condițiile de muncă și remunerarea sunt cele mai frecvente motive pentru care lucrătorii medicali părăsesc sistemul public de sănătate.

Citește și comunicatul de presă „Sistemul de sănătate din Republica Moldova: necesități reale de consolidare și optimizare”.

Descarcă publicația 


soros logoPrezentul document a fost elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public” finanțat de Fundația Soros-Moldova. Totodată, numai autorii sunt responsabili de afirmațiile din acest document, care nu sunt în mod necesar împărtășite de finanțator sau de persoanele care au făcut comentarii. Expert-Grup nu adoptă poziții colective.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro