Întreprinderile de stat La Punct. Despre găurile negre ale economiei moldovenești

Tipărește
Data publicării: Miercuri, 27 Decembrie 2017
Accesări: 7693

Moldova se confruntă şi astăzi cu o serie de reminiscenţe sovietice, printre care şi proporţia mare a economiei dirijată în mod direct de către stat. Conform datelor Agenţiei Proprietăţii Publice, pe lângă toate întreprinderile municipale, în 2016, în Moldova existau peste 200 de întreprinderi de stat şi peste 100 de societăţi pe acţiuni în care statul deţinea o anumită cotă parte (în continuare – companii cu capital de stat). Aceste entităţi, prin dimensiunea și poziţia dominantă pe care o au, continuă să joace un rol semnificativ pentru economia ţării. Conform raportului privind administrarea și deetatizarea proprietăţii publice de stat în anul 2015, companiile cu capital de stat, au încasat venituri în valoare de peste 26 mld. MDL, ceea ce raportat la PIB reprezintă peste 21%. Veniturile înalte ale acestor întreprinderi nu se transpun și într-o profitabilitate similară. În perioada anilor 2013-2016, valoarea cumulativă a pierderilor companiilor cu capital de stat, a fost de peste 3,5 mld MDL. Eliminând datele de profitabilitate pentru cel mai mare perdant – Moldova-Gaz SA, în anul 2016, aceste întreprinderi au înregistrat cumulativ un profit de 180 mil. MDL, declarând pierderi în ceilalţi ani, pierderile variind între 25 mil. MDL și 1,23 mld. MDL.

Rezultatele slabe privind profitabilitatea întreprinderilor rezultă în mod firesc într-un grad mai înalt de îndatorare a acestora, fapt care, în eventualitatea perpetuării ar putea duce la falimentul lor, punând o presiune considerabilă asupra bugetului de stat. Conform datelor disponibile, nivelul de îndatorare a întreprinderilor de stat a crescut între anii 2013 și 2015, cu o scădere în anul 2016. Deși, deocamdată se poziţionează în limite rezonabile, creșterea ratei de îndatorare a fost considerabil mai rapidă pentru cele mai mari întreprinderi, fapt care trezește anumite îngrijorări. Pe lângă aceasta, din cauza lipsei datelor, este practic imposibil de estimat riscul supra-îndatorării și eventualelor falimente ale societăţilor pe acţiuni în care statul este acţionar.

Necesitatea unei guvernări corporative eficiente

Pe lângă factorii economici fundamentali, profitabilitatea companiilor cu capital de stat mai poate fi afectată de o serie de alţi factori precum numirea administratorilor cu afiliere politică, neimplementarea unor principii eficiente de guvernanţă corporativă, definirea neclară a obiectivelor de performanţă, controlul slab din partea autorităţilor statului și transparenţa relativ joasă privind activitatea financiară. Este important de menţionat că unele întreprinderi prin definiţie nu sunt intenţionate pentru obţinerea profitului, ci mai curând livrarea unui serviciu public. Aceasta însă nu exclude obligativitatea ca întreprinderea să fie suficient de viabilă ca să poată întoarce datoriile din contul profiturilor, fără ca să devină în timp un cost suportat de plătitorii de impozite.

Structura guvernanţei companiilor cu capital de stat în Moldova, din start creează un potenţial conflict de interese, încât instituţiile de stat care sunt proprietari ai întreprinderilor, sunt de cele mai multe ori și cei care elaborează politici pentru domeniul în care activează întreprinderile respective. O soluţie ar putea fi diminuarea rolului statului în tot ce înseamnă întreprinderi printr-un proces amplu, competitiv și transparent de privatizare în paralel cu elaborarea unor mecanisme robuste care ar menţine o separare suficientă dintre stat și gestionarea întreprinderilor cu capital de stat. În acest sens este un imperativ ca organele ce administrează companiile să posede o independenţă cât mai mare de la factorii de decizie din aparatul guvernamental. Aceasta poate asigura o competiţie corectă pentru sectorul real, fără ca să fie favorizate careva companii cu capital de stat.  Adiţional, independenţa sporită a consiliilor de administrare, poate diminua riscul exploatării întreprinderilor în scopul obţinerii unor dividende politice.

Membrii consiliilor de administrare și ulterior administratorii companiilor cu capital de stat trebuie să fie selectaţi în mod exclusiv pe criterii de profesionalism și aptitudini, cu interzicerea persoanelor afiliate politic să deţină aceste funcţii. Riscul exploatării politice este extrem de mare într-un mediu cu instituţii slab-dezvoltate. Astfel, rolul statului trebuie să se rezume la stabilirea criteriilor de performanţă, cu împuternicirea deplină a consiliului de administrare să elaboreze strategia de afaceri care să conducă spre atingerea acestor criterii. Ulterior, persoanele din conducerea întreprinderii trebuie să răspundă personal cu poziţiile sale de îndeplinirea sau neîndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi anterior. Un astfel de mecanism ar asigura că deciziile întreprinderilor reies din strategia companiei și nu sunt motivate de livrarea unor favoruri politice. Adiţional, este crucial ca indicatorii de performanţă să fie publicaţi odată cu rapoartele financiare ale întreprinderii, pentru a permite o contrapunere a obiectivelor cu rezultatele obţinute. Acest lucru ar facilita monitorizarea din partea instituţiei care are rolul de proprietar și ar ușura eforturile cetăţenilor (analiști și reprezentanţi media) în depistarea abaterilor semnificative de la indicatorii stabiliţi.

Transparenţa relativ joasă în partea ce ţine de rapoartele financiare ale companiilor cu capital de stat continuă să fie o problemă. Deși în anul 2016, după o modificare a legii întreprinderii de stat, circa 80 de întreprinderi de stat urmau să publice situaţiile financiare anuale, inclusiv retribuţiile membrilor organelor de administrare, cele mai multe întreprinderi nu s-au conformat acestei prevederi. Multe întreprinderi au publicat rapoarte incomplete sau nu le-au publicat în general. Noua lege privind întreprinderea de stat și municipală, care se află în examinare în Parlament, extinde prevederile privind necesitatea dezvăluirii informaţiei asupra tuturor întreprinderilor de stat sau municipale.

După criza financiară din 2007, necesitatea elaborării codurilor de guvernare corporativă a căpătat un contur tot mai accentuat pe plan global. În rezultat, în 2011, legislaţia naţională privind societăţile pe acţiuni a fost modificată pentru a pune în sarcina consiliilor de administrare necesitatea elaborării codurilor de guvernare corporativă. Deși utilitatea codurilor de guvernare corporativă este redusă, este important ca să existe o presiune tot mai mare pe implementarea unor principii de guvernare, începând de la stabilirea cadrului legal, cu ulterioara verificare a implementării acestuia prin audituri de stat. Una dintre bunele practici în materie de companii cu capital de stat afirmă că aceste întreprinderi trebuie să se conformeze cel puţin standardelor care sunt impuse asupra societăţilor pe acţiuni. Or în Moldova, la momentul de faţă, societăţile pe acţiuni au sarcina de a elabora coduri de guvernare corporativă, pe cât întreprinderile de stat nu au această responsabilitate.

Recomandări pentru autorităţi

Atât timp cât corupţia este un element care domină arena economică și politică – fiind acceptată la toate nivelurile, riscul implicării companiilor cu capital de stat în practici de corupţie este foarte înalt. Astfel, reforma companiilor cu capital de stat ar trebui să fie completată cu o luptă determinata cu fenomenul corupţiei în toate sferele. Cadrul de operare al acestor întreprinderi poate fi îmbunătăţit considerabil, diminuând riscul și implicit costul corupţiei, prin implementarea următoarelor recomandări:

  • Diminuarea rolului statului în tot ce înseamnă întreprinderi printr-un proces amplu, competitiv și transparent de privatizare;
  • Stabilirea clară a criteriilor (profesionalism și aptitudini) pentru numirea membrilor consiliilor de administrare și administratorilor întreprinderilor, cu interzicerea persoanelor afiliate politic să deţină aceste funcţii;
  • Reducerea rolului statului în gestionarea întreprinderilor la stabilirea indicatorilor de performanţă, cu împuternicirea deplină a consiliului de administrare să elaboreze strategia de afaceri care să conducă spre atingerea acestor indicatori;
  • Responsabilizarea persoanelor din conducerea întreprinderii, prin limitarea posibilităţii de a se menţine în funcţie în cazul neatingerii repetate a indicatorilor de performanţă stabiliţi anterior;
  • Instituirea auditurilor de stat, pe lângă auditurile societăţilor de specialitate, fapt care poate asigura conformarea cu legislaţia, inclusiv în domeniul dezvăluirii informaţiei;
  • Publicarea indicatorilor de performanţă odată cu rapoartele financiare ale întreprinderii, pentru a permite o contrapunere a obiectivelor cu rezultatele obţinute;
  • Publicarea anuală a unui raport comprehensiv care să conţină performanţa financiara cumulativă a tuturor întreprinderilor;
  • Includerea obligativităţii pentru întreprinderi de a elabora codurilor de guvernare corporativă, cu ulterioara verificare a implementării acestora prin intermediul auditului de stat.

Rolul cetăţenilor

Este dreptul moral al cetăţenilor să cunoască cum sunt utilizaţi banii publici, iar pentru analiști și  reprezentanţi media să dispună de date pentru a putea monitoriza performanţa financiară a companiilor cu capital de stat. În acest sens, ţine de responsabilitatea statului să asigure accesul la date, prin obligarea întreprinderilor cu capital de stat să publice exhaustiv toată informaţia ce ţine de performanţa acestora. Ulterior, autorităţile ar trebui să publice rapoarte comprehensive cu privire la situaţia financiară a tuturor companiilor cu capital de stat. Doar în așa caz, rolul cetăţenilor în îmbunătăţirea performanţei și reformarea sectorului ar putea să crească. La momentul de faţă, unica platformă care oferă careva informaţii în mod centralizat este portalul http://date.gov.md/. Datele prezentate pe acest portal nu oferă o viziune clară asupra activităţilor economice în care companiile cu capital de stat sunt implicate și nici nu permit o contrapunere a performanţelor în raport cu obiectivele stabilite, iar formatul de prezentare a informaţiei este unul deloc prielnic pentru cetăţeanul de rând.

Citește comentariul (ro)  Citește comentariul (ru) 

Infografic (ro) Infografic (ru) 


Scopul acestui comentariu este de a explica implicaţiile corupţiei asupra bunăstării statului și cetăţenilor săi, precum și a măsurilor necesare pentru eliminarea acestui flagel, în limbaj cât mai simplu și laconic pentru a fi pe înţelesul tuturor.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: