Prioritățile în finanțarea sectorului educație conform proiectului Bugetului de stat pentru anul 2018

Tipărește
Data publicării: Miercuri, 13 Decembrie 2017
Accesări: 444

Această notă prezintă evoluția cheltuielilor publice pentru sectorul educație și prioritățile propuse a fi finanțate conform proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2018, prioritățile stabilite în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2018-2020 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 609 din 28 iulie 2017) și angajamentele asumate prin Programul de activitate al Guvernului 2016-2018 și planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere 2017-2019.

Conform notei informative, pentru anul 2018 în domeniul cheltuielilor se prevede asigurarea implementării în continuare a priorităților de politici, care derivă din Programul de activitate al Guvernului şi documentele de politici naționale şi sectoriale, și anume reformarea sistemului educațional, inclusiv prin asigurarea condițiilor pentru implementarea standardelor minime educaționale. Însă, nu sunt menționate expres principalele acțiuni de reformă. 

Cele mai importante măsuri în domeniul educației evidențiate în nota informativă sunt creșterile salariale ale cadrelor didactice, fapt confirmat și printr-un comunicat de presă al Ministerul Finanțelor, care menționează aceasta măsură ca prioritate a Guvernului în educație pentru 2018. Totuși, creșterea salarială nu reprezintă o reformă complexă a sistemului educațional, ci mai degrabă respectarea unei prevederi legale , care indică faptul că „începând cu anul 2014, salariile de funcție se reexaminează şi se majorează anual, de la 1 septembrie, pe măsura creșterii procentuale a salariului mediu prognozat pe economia națională pentru anul gestionar față de salariul mediu al cadrelor didactice din învățământ real atins în trimestrul IV al anului precedent”.

Pe lângă majorarea de salarii, la capitolul Învățământ sunt enumerați și alți factori care au contribuit la modificarea volumului de alocații față de nivelul prevăzut pentru anul 2017: 

• Asigurarea măsurilor salariale prevăzute de legislația în vigoare pentru personalul din învățământ – 499,3 mil.lei;

• Majorarea cuantumului burselor elevilor și studenților – 15,9 mil.lei;

• Majorarea normei financiare de alimentare a copiilor/elevilor din instituțiile de învățământ – 60,4 mil.lei;

• Realizarea proiectelor de investiții capitale – 24,6 mil.lei;

• Reducerea cheltuielilor din contul suportului bugetar din învățământ (al Băncii Mondiale și al Uniunii Europene), ca urmare a trecerii realizării unor măsuri pe anul 2019 – 15,2 mil.lei;

• Majorarea alocațiilor în legătură cu reflectarea în grupa dată a cheltuielilor din alte grupe funcționale (cheltuielile de administrare a sectoarelor aflate în gestiunea Ministerului Culturii și Ministerului Tineretului și Sportului și cheltuielile instituțiilor de învățământ din subordinea Ministerului Afacerilor Interne) – 66,2 mil.lei;

• Majorarea transferurilor cu destinație specială către bugetele locale pentru finanțarea învățământului – 55,3 mil.lei, inclusiv pentru deschiderea noilor grupe și instituții de învățământ – 63,8 mil.lei;

• Ajustarea cheltuielilor din contul resurselor colectate – 14,9 mil.lei, dintre care majorarea cheltuielilor din contul proiectelor finanțate din surse externe – 17,0 mil.lei și diminuarea cheltuielilor din contul veniturilor colectate ale instituțiilor de învățământ – 2,1 mil.lei;

• Diminuarea alocațiilor ca rezultat al economiilor identificate în urma analizei cheltuielilor grupei date, inclusiv ca rezultat al excluderii cheltuielilor de unică dată – 47,5 mil.lei.

Spre deosebire de anii precedenți, nota informativă la proiectul legii bugetului de stat nu oferă detalii privind prioritățile de politici și necesitatea modificărilor volumul anumitor categorii de cheltuieli, cum ar fi numărul beneficiarilor de bursă, dacă norma financiară pentru alimentarea copiilor în instituțiile de învățământ asigură minimul necesar. Ținând cont de moratoriul cu intenția de a revizui politica de optimizare a rețelei instituțiilor de învățământ și de majorările salariale conform prevederilor legale ca principala prioritate de cheltuieli pentru anul 2018, partea esențială a cheltuielilor în educație continuă să fie recurente, nereprezentând măsuri esențiale de reformă. 

Fundamentarea legăturii bugetului cu prioritățile de politici trebuie să fie asigurat prin Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2018-2020. La capitolul educație acestea menționează că (i) învățământul primar și secundar general se confruntă și cu problema nivelului redus al ratei de înrolare, (ii) instituțiile de învățământ profesional tehnic se confruntă în activitatea sa cu insuficiența corespunderii structurii existente a rețelei instituțiilor de învățământ profesional tehnic cu cerințele actuale ale pieței muncii și cu insuficiența unor instituții-model, (iii) rețeaua instituțiilor de învățământ superior este în continuare mare și, în același timp, ineficientă; (iv) accesul limitat la servicii educaționale de calitate. În continuare, CBTM prezintă principalele priorități pe termen mediu, care trebuie să stea la baza elaborării bugetului de stat:

• fortificarea instituțiilor de învățământ, conform standardelor de asigurare a calității;

• elaborarea formulei de finanțare per copil pentru domeniul educației timpurii și per student în instituțiile de învățământ superior;

• eficientizarea utilizării spațiilor instituțiilor de învățământ, reorganizarea prin schimbarea statutului sau lichidarea instituțiilor de învățământ general.

Totodată, acțiunile pentru anul 2018 din planul de acțiuni al Guvernului  reflectă un șir de angajamente asumate de către Guvern prin programul său de activitate :

• Asigurarea  bunei  funcționări a  școlilor  cu  predare  în limba  română  din regiunea transnistreană;

• Creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale şi a incluziunii digitale;

• Reorganizarea  sistemului  de  instituții  de  tip  rezidențial  pentru  educația  şi îngrijirea copiilor cu cerințe educaționale speciale;

• Consolidarea şi modernizarea infrastructurii a 10 centre de excelență;

• Însușirea calitativă a limbii române în școală şi în societate şi promovarea bunei funcționări a acesteia în comunicarea între cetățeni.

Concomitent, plan național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere în perioada 2017–2019, include un șir exhaustiv de acțiuni în domeniul educației, printre cele mai importante, pentru implementarea cărora sunt necesare surse financiare, sunt:

• Integrarea romilor în sistemul educațional;

• Fondarea centrelor de validare a cunoștințelor obținute în context nonformal și informal;

• Realizare acțiunilor cu privire la învățarea pe tot parcursul vieții;

• Modernizarea infrastructurii a trei centre de excelență;

• Crearea programelor educaționale alternative pentru ocuparea timpului copiilor și tinerilor angajați în procesul educativ, precum și al celor din afara sistemului educativ, în scopul prevenirii delincvenței juvenile și a recidivei în rândul copiilor.

Atât prioritățile din CBTM 2018-2020, cât și cele din planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2016-2018 și planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere în perioada 2017–2019 nu sunt reflectate pe deplin în proiectul bugetului de stat pentru anul 2018, deși majoritatea acestor acțiuni se perindă în documentele de politici de la an la an. 



soros logoPrezentul document a fost elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public” finanțat de Fundația Soros-Moldova. Totodată, numai autorii sunt responsabili de afirmațiile din acest document, care nu sunt în mod necesar împărtășite de finanțator sau de persoanele care au făcut comentarii. Expert-Grup nu adoptă poziții colective.

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova