Costul corupţiei în Republica Moldova și cine îl suportă

Tipărește
Data publicării: Marți, 21 Noiembrie 2017
Accesări: 968

Comentariul prezintă o analiză sumară a costurilor de corupţie în Republica Moldova având la bază meta analizele disponibile. Pierderile anuale aduse Republicii Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează în intervalul 8%-13% din Produsul Intern Brut sau de circa 11,8-17,7 miliarde lei pentru anul 2016. Aceste sume depășesc toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii și pentru indemnizaţiile de asistenţă socială.

Corupţia este un ”Robin Bad”, care ia de la cei mulţi pentru sine și grupul său. Corupţia poate fi definită ca un proces prin care are loc o redistribuire injustă a bogăţiei și beneficiilor publice/comune actuale și viitoare în favoarea unor indivizi sau grupuri de indivizi. Cu alte cuvinte, corupţii câștigă de pe urma actelor de corupţie doar datorită faptului că cei mulţi pierd. Deci, principalii interesaţi și prin urmare principala forţă motrică în schimbarea situaţiei ar trebui să fie marea majoritate a populaţiei. Însă principalul impediment în apariţia unei astfel de forţe, este faptul că cetăţenii nu întotdeauna pot face legătura între actele de corupţie și pierderile adevărate, concrete pentru fiecare din ei. De cele mai multe ori dimensiunea și impactul corupţiei în viziunea cetăţenilor se reduce la nivelul experienţelor individuale de dare de mită, însă chiar dacă pierderile din mită sunt importante acestea nici pe departe nu reprezintă pierderea adevărată din corupţie.

Pierderile totale ale Republicii Moldova de pe urma corupţiei pot fi estimate între 8% – 13% din PIB. Evaluarea pierderilor de pe urma corupţiei este destul de dificilă și la moment nu există date concludente la acest capitol, nici la nivel mondial și nici local. Totodată există mai multe estimări cu ajutorul cărora se poate arăta cel puţin amploarea pierderilor de pe urma acestui fenomen. Estimările costurilor de corupţie variază în funcţie de metodologiile aplicate, însă toate converg în concluzia că corupţia este o barieră în dezvoltarea economică. Astfel, un studiu efectuat în 2005 relevă faptul că în mediu la nivel global o creștere a nivelului de corupţie cu un punct procentual (p.p) determină încetinirea creșterii PIB cu 0,13 p.p, iar pentru nivelul de corupţie al Republicii Moldova (în perioada respectivă) aceasta constituia 0,12 p.p sau o reducere medie anuală de 387 USD (preturile anului 1995) a PIB per capita. O altă estimare des utilizată relevă că costurile corupţiei se ridică la 5% din PIB-ul mondial. Reieșind din această estimare și acceptând că există o legătură directă dintre Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) și pierderile din actele de corupţie, pentru Moldova pierderile ar constitui circa 8,7% din PIB. În aceste condiţii, pierderea totală pentru anul 2016 se ridică la 11,8 miliarde lei. Această sumă depășește toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii și pentru indemnizaţiile de asistenţă socială. De asemenea, o estimare mai recentă efectuată pe ţările din UE sugerează că pierderile globale pe ţările din UE sunt în intervalul 4,9% – 6,3% din PIB-ul global al UE-28. Iar, pentru astfel de ţări ca Romania costul corupţiei (în baza indicelui IPC) ar fi de circa 15,6% din PIB, Bulgaria 14,22%, Grecia 13.76% și Letonia 13.16%. În aceste condiţii, ţinând cont de condiţiile relativ similare a acestor ţări cu situaţia din Republica Moldova se poate presupune că pierderile totale din corupţie ar fi cel puţin de 13% din PIB sau 17,7 miliarde lei în 2016.

Volumul mitei plătite este mai mare decât cheltuielile anuale pentru toate drumurile ţării. Conform cercetării sociologice efectuate de TI – Moldova, în 2014 au fost plătite peste 1,27 miliarde de lei sau peste 1,1% din PIB sub formă de mită, din care 899 milioane de către gospodăriile casnice și 387 milioane de către business. La nivel internaţional plăţile din mită sunt evaluate la circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) global, iar ţinând cont de faptul că Moldova este printre ţările cu un nivel înalt de corupţie, cu mare probabilitate valoarea mitei totale este și mai mare. Astfel, pierderile anuale directe ale bugetului (sau veniturile anuale ale persoanelor care au luat mită) ca pondere din PIB se estimează la 1,1%-2%, sau în cifre absolute de 1,5 – 2,7 miliarde lei la nivelul anului 2016. Deci, doar pierderile anuale directe din mită reprezintă 3,1% – 5,6% din Bugetul Public Naţional (BPN), sumă ce acoperă de la 22% la 40% din pensia fiecărui pensionar pentru limita de vârstă, sau reprezintă echivalentul tuturor cheltuielilor pentru drumuri în anul 2016. În realitate, cu mare probabilitate această sumă este și mai mare, deoarece sondajele nu cuprind tranzacţiile din grupurile corupţionale dure, închise, iar acestea chiar dacă sunt mai mici ca număr în schimb implică valori mari.

În fiecare an pierderile din corupţie la executarea bugetului public sunt echivalente cu jumătate din toate pensiile plătite anual. O altă sursă majoră de corupţie este efectuarea cheltuielilor bugetare. Valoarea cheltuielilor bugetare din Bugetul Public Naţional (BPN) în 2016 a constituit 48,5 miliarde lei din care cheltuieli cu bunuri si servicii de 18,4 miliarde, de personal 8,9 miliarde și cheltuieli sociale de circa 15,9 miliarde. Costul de corupţie în achiziţiile publice este de circa 20%-30%, în timp ce nivelul pierderilor aferente cheltuielilor cu retribuirea muncii și plăţilor sociale sunt mai puţin studiate. Totodată, este cunoscut faptul că în ambele sectoare fenomenul de corupţie există (persoane angajate de formă, care nu corespund cerinţelor, etc, sau mită pentru a primi indemnizaţii și a primi o pensie mai mare). Ținând cont de faptul că nivelul incidenţei actelor de corupţie privind plăţile sociale și șomaj este estimat la circa 10% și dacă admitem că nivelul plăţilor este cel puţin echivalent mediei ponderii mitei din valoarea sancţiunii, adică de 16,6%, atunci costul corupţiei în aceste domenii se poate estima de circa 1,7% din cheltuielile respective. În aceste condiţii, valoarea integrală a prejudiciilor de pe urma corupţiei la efectuarea cheltuielilor bugetare ar fi de cel puţin 4,2 miliarde lei pentru 2016 sau echivalentul a circa 50% din cheltuielile anuale pentru pensii.

Valoarea patrimoniului încredinţat în gestiunea clasei politice și de birocraţi este cu mult peste 150 miliarde lei anual. Totodată, în Republica Moldova este foarte răspândită corupţia în procesul de gestiune a întreprinderilor publice, darea în locaţiune a imobilelor, privatizare, crearea parteneriatelor publice private, etc. Doar valoarea bunurilor imobile și activelor financiare înregistrate în registrul patrimoniului public (bunuri imobile și mobile, părţile sociale în întreprinderi) constituie circa 80 miliarde lei (bilanţul patrimoniului public la sfârșitul anului 2016). De asemenea, aici trebuie de adăugat resursele naturale (fondul funciar, pădurile, apele, zăcămintele minerale, spaţiul aerian), utilizarea cărora nu este suficient de bine monitorizată din partea societăţii. După unele estimări valoarea economică doar a fondului silvic ar fi de peste 22 miliarde de lei. Corupţia de la gestiunea patrimoniului public este mai greu de estimat, deoarece presupune mai multe tipuri de tranzacţii cu implicarea unor cercuri restrânse de actori, de regulă strâns afiliate partidelor politice și/sau cercurilor din domeniul structurilor de forţă și justiţie. Din puţinele informaţii apărute în spaţiul public (Metal Feros, Aeroportul Internaţional Chișinău, privatizări) despre pierderile de pe urma corupţiei din gestiunea patrimoniului se poate constata că acestea sunt impunătoare, însă la moment nu există o estimare totală a acestora.

Pierderile de pe urma corupţiei sunt cu mult mai mari decât beneficiile obţinute de către părţile actului de corupţie. Este important de menţionat că pagubele de pe urma corupţiei nu sunt doar cele directe și imediate, adică doar cele sesizabile la momentul producerii actului de corupţie. Acestea au un efect multidimensional și care se propagă mult timp după momentul săvârșirii infracţiunii de corupţie. Costurile totale de corupţie depășesc cu mult beneficiile sumare obţinute de către beneficiarii actului de corupţie, reprezentând o pierdere netă pentru societate. De exemplu, o persoană care a intrat în posesia unui teren prin plata unei mite oficialilor, de regulă este mai puţin competitivă decât o persoană care ar fi intrat în posesia terenului fără a plăti mită, astfel nu se asigură cea mai eficientă utilizare a terenului dat. Prin urmare, recuperarea integrală a prejudiciilor aduse societăţii de regulă nu este posibilă, chiar prin confiscarea tuturor bunurilor rezultate din corupţie. Mai mult ca atât pentru o perioadă mai lungă de timp, pagubele create de către actele de corupţie se generalizează și se extind, răsfrângându-se inclusiv și asupra celor care au participat la actele de corupţie. Acest lucru poate fi exemplificat prin serviciile proaste în medicină, educaţie, securitate personală și a membrilor familiei etc, când beneficiarii de pe urma corupţiei apelează la serviciile respective (inclusiv păstrarea capitalurilor) din ţările dezvoltate, cu un nivel redus al corupţiei.

Citește comentariul (ro)  Citește comentariul (ru) Citește comentariul (en)

Infografic (ro) Infografic (ru) 


 Scopul acestui comentariu este de a explica implicaţiile corupţiei asupra bunăstării statului și cetăţenilor săi, precum și a măsurilor necesare pentru eliminarea acestui flagel, în limbaj cât mai simplu și laconic pentru a fi pe înţelesul tuturor.

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova