Demografia contează: Care este impactul dinamicii populaţiei asupra economiei Republicii Moldova?

Tipărește
Data publicării: Luni, 16 Octombrie 2017
Accesări: 12591

Republica Moldova parcurge o perioadă de tranziție demografică, cu efecte semnificative pe termen lung. Din cauza unei rate scăzute a fertilității și emigrării intense, distribuția pe vârste a populației s-a transformat dintr-o piramidă stabilă acum 30 de ani într-un pom de crăciun puternic comprimat în prezent. O trăsătură principală a societății moldovenești este migrarea intensă a populației apte de muncă în alte țări, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung sau chiar pentru totdeauna. Aceste provocări sunt amplificate de deficiențele economice și de o tranziție structurală prelungită și mai degrabă nereușită.

În ciuda dificultăților economice, Guvernul are o prezență economică relativ mare, atât în calitate de furnizor de servicii publice, cât și în calitate de redistribuitor de venituri. Plata prestațiilor sociale reprezintă elementul principal al cheltuielilor din bugetul public, constituind 35 la sută din total. Guvernul Republicii Moldova realocă o parte semnificativă din PIB prin intermediul unor programe publice care țintesc vârste specifice: programul de protecție socială costă în jur de 13% din PIB, programul de educație – 7% din PIB și programul de sănătate – puțin mai mult de 5% din PIB.

Deficitul ciclului de viață este de 36 miliarde de lei și pare destul de mare în comparație cu cel al altor țări din cadrul proiectului CNT. Doar populația cu vârsta cuprinsă între 34 și 56 de ani înregistrează un surplus al ciclului de viață, ceea ce înseamnă că doar pe parcursul acestor 23 de ani oamenii câștigă mai mult decât consumă, aceasta fiind, de asemenea, o perioadă foarte scurtă în comparație cu alte țări din cadrul proiectului global CNT. Trebuie să menționăm și diferențele semnificative dintre deficitul ciclului de viață pe criterii de gen. Femeile acumulează surplus doar la vârstele cuprinse între 35 și 54 de ani, acesta fiind mai mic în comparație cu surplusurile acumulate de bărbați la toate vârstele. Bărbații acumulează surplus într-o perioadă aproape de două ori mai mare – începând de la 25 de ani și terminând cu vârsta de 59 de ani.

Deficitul ciclului de viață este finanțat de transferurile publice și private, precum și de realocările de active publice și private. La vârste timpurii, până la 20 de ani, deficitul este finanțat în mare parte de transferuri private, cu o rată de 69%, iar transferurile publice se plasează pe locul doi, cu o rată de aproximativ 31%. La aceste vârste, consumul serviciilor de educație publică și privată reprezintă un determinant esențial al deficitului. În comparație cu toate celelalte țări ce fac parte din proiectul CNT, Moldova cheltuie sume foarte mari din resursele publice și private pentru finanțarea învățământului. Principalul aflux ce sprijină generațiile mai tinere sunt transferurile inter-gospodării, provenite în mare parte de la membrii de familie care lucrează peste hotare permanent sau pe termen lung. Un lucru important de menționat este faptul că remitențele migraților constituie aproape o cincime din PIB-ul Republicii Moldova. Împreună cu transferurile publice și veniturile salariale, acestea sunt folosite pentru a finanța studiile și a acumula economii.

La vârste mai avansate, după ce se termină ciclului de viață caracterizat de surplus, deficitul este finanțat, în mare parte, de transferurile publice, precum și de realocările de active private. Pensiile și utilizarea economiilor acumulate sunt principalele surse folosite pentru a finanța deficitele generațiilor mai în vârstă.

În acest raport, analiza modului în care Moldova poate beneficia de dividendul demografic este un subiect special de analiză. Analiza sugerează că Moldova este pe cale de a rata oportunitatea exploarării primului dividend demografic, dacă nu sunt realizate investiții imediate în sănătatea și educația tinerilor și o mai bună incluziune a acestora pe piața muncii. În funcție de nivelul de valorificare a primului dividend demografic, Republica Moldova ar putea avea ulterior un al doilea dividend, pentru care sunt necesare politici axate pe două direcții: (i) cele care să minimizeze riscurile primului dividend demografic negativ prin descătușarea potențialului populației tinere, și (ii) cele menite să maximizeze posibilitățile celui de-al doilea dividend demografic prin îmbunătățirea climatului de afaceri și stimularea sectorului financiar.

Notă: Pentru a putea vizualiza Aplicația vă rugăm să autorizați rularea contentului ”Flash” în setările browserului Dvs.

Vezi Aplicația Interactivă'Vezi Aplicația Interactivă (En) Descarcă Publicația (Ro) 'Descarcă Publicația (En) 

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: