Evoluția fluxurilor comerciale RM-UE după 2 ani de implementare a ZLSAC

Tipărește
Data publicării: Marți, 11 Aprilie 2017
Accesări: 13314

Perpetuarea instabilității politice în Republica Moldova, concomitent cu evidențierea unei conjuncturi economice naționale/regionale mai puțin favorabile (criza bancară, furtul miliardului, devalorizarea leului, aprecierea dolarului, condiții climaterice nefavorabile, scăderea prețurilor internaționale la unele produse, etc.) s-au reflectat negativ asupra performanței comerciale a țării în primii doi ani de implementare a ZLSAC . Performanță afectată și așa de menținerea de către Federația Rusă a măsurilor restrictive de ordin tarifar și netarifar față de Republica Moldova (cu mici excepţii de ordin subiectiv pentru anumiţi agenţi economici), dar și de tensiunile geopolitice din regiune (conflict armat în estul Ucrainei, sancțiuni economice și restricții comerciale reciproce între UE și Federația Rusă).

Totodată, trebuie să fim conștienți de faptul că cea mai mare parte a avantajelor tarifare existau în cadrul precedentului regim tarifar unilateral ATP (Preferințe Comerciale Autonome). Prin urmare, în cadrul ZLSAC nu a avut loc o reducere dramatică a tarifelor (excepție fiind produsele contingentate care cad sub incidența prețurilor de intrare și a mecanismului contra eludării) care ar fi dus la o ulterioară ”explozie” a exporturilor. De altă parte, valorificarea tuturor avantajelor comerciale obținute pe parcurs (GSP, ATP și ulterior ZLSAC) a devenit posibilă odată cu extinderea angajamentelor nu doar în profil tarifar, ci pe toate componentele netarifare ale ZLSAC. Cu toate acestea, adaptarea la noile circumstanțe necesită o perioadă mai lungă de timp.

În aceste condiții, datele oficiale indică asupra unei evoluții descendente a exporturilor în termeni valorici (-2,3%) pentru anul 2015, în lumina șocurilor menționate mai sus, ca deja în anul 2016, după atenuarea constrângerilor menționate, exporturile Republicii Moldova către UE să revină pe ritm de creștere, depășind cu 6,9% nivelul din anul 2014.
Cel mai mult de pe urma ZLSAC au beneficiat produsele agroalimentare pe care a și fost făcuta miza inițială. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referință, reușind să compenseze într-o oarecare măsură pierderea piețelor din est. Totodată, în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au înregistrat creșteri.

Astfel, în mod firesc, topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este reprezentat de produsele contingentate care cad sub incidența mecanismului contra eludării, unde urmărim o valorificare superioară a contingentelor alocate (grâu, porumb, orz, zahăr), fapt ce indică asupra unui potențial de export superior nivelelor admise. De asemenea, atragem atenția asupra evoluției spectaculoase a exportului de produse care se includ în categoria cerealelor procesate (alcool etilic). La fel, este apreciabilă evoluția exportului de vin, contingentul pentru care a fost anulat, dar și a mierii naturale, care la fel mai face parte din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate practic în totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5% în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri pentru 68% din exporturile non-agricole în UE. Topul categoriile de produse non-agricole care au înregistrat cele mai mari diminuări la export în UE sunt dominate de cele aferente industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii față de produsele date pe piața UE.

Profilul geografic al exporturilor indică asupra unei evoluții pozitive pentru 7 din 10 cele mai importante țări UE unde ajung exporturile moldovenești. În mod evident, cel mai important partener comercial din această regiune, dar și în general, rămâne a fi România cu o pondere de 25% în total export a țării, aceasta este urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%.

În pofida multiplelor temeri și speculații în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE, tabloul indică asupra unei evoluții contrare. Astfel că, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere a acestora de 15% în perioada de referință. Cele mai multe produse care au înregistrat diminuări sunt inclusiv direct concurente cu produsele autohtone (alcool etilic nedenaturat, cartofi, păsări vii, lapte și smântână concentrate, brânză și caș). De cealaltă parte, au fost înregistrate majorări ale importurilor de zahăr, bere și carne de pasăre. Totodată, evoluțiile pozitive ale unor importuri au fost determinate de necesitățile de dezvoltare ale sectoarelor fitotehnic și zootehnic (semințe de floarea soarelui și porumb destinate însămânțării sau ouă de pasăre fecundate). Toate acestea indică asupra inconsistenței argumentelor existente în favoarea teoriei invaziei produselor europene.
Importurile de produse non-agricole continuă să fie dominate de uleiurile din petrol. Deși în termeni valorici importul acestora s-a redus cu 25% în perioada de referință, în termeni cantitativi s-a înregistrat o majorare pe fundalul micșorării prețurilor internaționale pentru categoriile date de produse. Între timp, diminuarea importurilor pentru un șir de produse se datorează diminuării constante a reexporturilor pe piața Federației Ruse, inclusiv în contextul impunerii de către aceasta a restricțiilor față de importurile din UE.

Totodată, atât structura cât și evoluția principalelor importuri non-agricole denotă necesitățile industriei naționale îndeosebi celor specializate în executarea circuitelor electrice și industriei textile (fire izolate, sârmă din cupru, piese izolante, aparatură pentru racordare, țesături, articole din piele, etc.), dar și în contextul dezvoltării sectorului agricol (insecticide, tractoare, etc.).

Prin urmare, în pofida existenței unui șir de constrângeri, impactul pozitiv al ZLSAC asupra fluxurilor comerciale înregistrate de către Republica Moldova în raport cu UE, demonstrează viabilitatea supozițiilor ce vizau oportunitatea negocierii unui astfel de document. Este însă cert faptul că potențialul acestuia rămâne a fi nevalorificat în continuare, fapt ce indica asupra necesității consolidării eforturilor instituționale în implementarea tuturor angajamentelor asumate.

Citește publicația Citește publicația (EN) 


Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului ,,Înțelegerea Acordurilor de Asociere ale UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Ucraina, Moldova și Georgia", condus de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup (Moldova), Institutul de Cercetare Economică și Consultanță Politică (Ucraina) și centrul de consultanță ,,Reformatics” (Georgia), cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA). Opiniile exprimate în acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere CEPS și SIDA.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: