Podul de peste Prut, varianta 2.0: interconectarea pe energie electrică între România și Republica Moldova

Tipărește
sursa foto: privesc.eu sursa foto: privesc.eu
Data publicării: Joi, 19 Ianuarie 2017
Accesări: 12163

Sectorul energiei electrice din Republica Moldova rămâne vulnerabil și slab dezvoltat din cauza corupției, a dependenței de furnizori nesiguri și capabili de abuz de poziție dominantă, dar și a liberalizării nefinalizate. De fapt, regulile după care se joacă azi în sector sunt incomplete și discriminatorii, iar contribuabilul sau consumatorul moldovean este cel care are de suferit. Un exemplu recent îl reprezintă controversata licitație pentru importul de energie electrică de la începutul lui 2016. Aceasta păstrează achiziția de energie din regiunea transnistreană, ceea ce încurajează producătorul din regiune să utilizeze și mai mult gaz natural, pentru care acesta nu achită în final. Acest comportament iresponsabil al regiunii separatiste a determinat creșterea datoriei totale moldovenești pentru gaze față de Federația Rusă, care ajung la 80-90% din PIB-ul țării. Evident că amânarea rezolvării problemelor de proastă administrare și corupție din sectorul energiei pune în dificultate întreaga economie a țării, mult dincolo de sectorul energiei.

Aplicarea regulilor europene din Pachetul Energetic III poate fi un instrument puternic prin care se curăță sectorul de contracte și tranzacții dubioase. Astfel, directivele europene cer, în esență, întărirea reglementatorului în domeniul energiei ANRE pentru a face și pune în aplicare reguli corecte de piață, separarea intereselor furnizorilor de rețele și punerea sectorului pe baze economice, concurențiale, prin liberalizare și creșterea concurenței pe piețele angro și cu amănuntul. Dar liberalizarea cerută de Pachetul Energetic III nu este posibilă – și nici în avantajul consumatorilor – dacă doar un număr mic de furnizori au acces fizic la piață, cum se întâmplă pentru energia electrică importată, iar consumatorii sunt limitați la o singură opțiune. La fel, concurența în piață nu poate fi liberă și transparentă fără un reglementator care să asigure respectarea regulilor jocului, de exemplu, accesul nediscriminatoriu al tuturor furnizorilor la rețelele de transport și distribuție sau asigurarea faptului că toți furnizorii sunt actori economici cu actele contabile în regulă, fără datorii istorice. Cu alte cuvinte, în reforma sectorului energiei trebuie făcute simultan eforturi pentru: creșterea numărului de furnizori disponibili pe piață, construcția mecanismelor și instrumentelor de piață competitivă adecvate, întărirea reglementatorului și liberalizarea sectorului. În raportul de față analizăm condițiile instituționale în care Republica Moldova poate fi conectată fizic la rețeaua românească de energie electrică și poate avea acces la energia din România în mod concurențial, lucru care ar oferi mai multe alternative consumatorilor și ar crește securitatea energetică moldovenească.


1. Interconectarea fizică își pierde semnificația reală cât timp furnizorii europeni, în particular cei români, nu au garanția unei piețe unde se aplică reguli concurențiale. Este urgentă stabilirea unei proceduri clare, transparente, competitive și observate internațional pentru importurile de energie electrică, precum și eliminarea intermediarilor din zonele offshore, tip Energokapital, care livrează energie, al cărei preț este stabilit netransparent și contribuie la majorarea datoriilor pentru gaze.

2. Trebuie întărit reglementatorul în domeniul energiei. Intenția politicienilor va fi reflectată în felul cum va fi numită conducerea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), iar independența reglementatorului se va vedea dacă va fi retrasă licența Energokapital, ca urmare a unei analize corecte desprece se întâmplă cu contractele de energie în piață, dar și în urma aprobării unor tarife neinfluențate de declarațiile politicienilor

3. Fezabilitatea proiectului de interconexiune nu se măsoară doar în indicatori tehnici, ci și în gradul de ”adecvare” instituțională. Pentru a nu repeta greșelile care întârzie funcționarea efectivă a interconectorului pe gaze Iași-Ungheni-Chișinău, trebuie clarificate de la bun început proprietatea interconectorului, stabilirea tarifelor pe interconector, responsabilitatea companiei față de consumatori, furnizori, guvern, finanțatori și separarea clară a responsabilităților ANRE din Republica Moldova și ANRE din România pentru tranzacțiile transfrontaliere (cross-border).

Citește și comunicatul de presă: Interconectarea pe electricitate cu România – securitate energetică mai mare pentru Moldova.

Descarcă publicația (RO) Descarcă publicația (EN)

 


netherlands small

Acest document este publicat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Expert-Forum, cu suportul financiar oferit de Ambasada Olandei la București. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia donatorilor.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: