Analiza cheltuielilor destinate ocrotirii sănătății în Republica Moldova

Tipărește
sursa foto: IPN/Dan Guțu sursa foto: IPN/Dan Guțu
Data publicării: Joi, 03 Noiembrie 2016
Accesări: 4969

În perioada ultimilor ani, finanțarea domeniului ocrotirii sănătății din surse publice se situează la un nivel de 5,1 – 5,3% din PIB. Chiar dacă în termeni nominali sumele alocate pentru acest sector au crescut, în termeni reali acestea înregistrează un trend oscilatoriu, chiar și negativ pentru anul 2015 (aceleași perspective înregistrându-se și pentru anul 2016). Drept consecință, în anul 2015, Republica Moldova s-a situat printre ultimele țări din Europa la capitolul ponderii cheltuielilor publice în totalul cheltuielilor pentru sănătate, fiind depășită doar de Ucraina. Respectiv, populația țării este nevoită să compenseze acest deficit prin resurse proprii pentru a-și satisface nevoia de bunuri și servicii medicale. Totodată, indicatorul plăților din buzunar se situează în jurul valorii de 48% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, fără perspective de îmbunătățire în următoarea perioadă.

Ocrotirea sănătății este unul din serviciile de bază ale unei societăți. Nivelul cheltuielilor în sănătate, ca și a celor în educație, poate fi considerat un indicator rezonabil al gradului de dezvoltare a unei națiuni. Majoritatea țărilor cu economii avansate alocă resurse importante pentru finanțarea sectorului de sănătate ca premisă pentru generații cât mai sănătoase și o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. În același timp, în Republica Moldova acestea sunt insuficiente, fiind determinate de constrângerile bugetare existente și de politicile în acest sector.

Principala sursă de finanțare a cheltuielilor publice pentru sănătate este reprezentată de contribuțiile de asigurări medicale plătite de angajatori și angajați, care au crescut în anii 2013-2015 cu câte un procent în fiecare an, ajungând la 9%. De asemenea, transferurile de la bugetul de stat către Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală continuă să fie o sursă esențială de finanțare. Totodată, un audit recent al Curții de Conturi relevă faptul că Guvernul plătește mult mai puțin pentru asigurarea medicală a persoanelor neangajate decât costul poliței obligatorii. Respectiv, transferurile de la bugetul de stat reprezintă aproape jumătate din suma necesară pentru acoperirea costurilor serviciilor medicale pentru categoriile asigurate de Guvern. Astfel, se înregistrează o anumită neconcordanță între calculele Ministerului Finanțelor privind fondurile transferate de la bugetul de stat și cheltuielile necesare pentru asigurarea medicală a categoriilor de persoane menționate.

O altă sursă de finanțare a cheltuielilor publice pentru sănătate este reprezentată de fonduri externe din partea donatorilor. Transferurile pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe au crescut de trei ori în ultimii 6 ani, atingând în anul 2015 suma de 638 mil. MDL. În 2015, cea mai mare parte din această sumă a fost alocată pentru implementarea de către Ministerul Sănătății a proiectului “Modernizarea sectorului sănătății în RM” din contul împrumutului acordat de Banca Mondială. În prezent, acesta este cel mai important și amplu proiect în domeniul sănătății și are drept scop reducerea riscurilor aferente bolilor non transmisibile, îmbunătățirea protecției financiare asociate cu riscurile de sănătate și sporirea eficienței serviciilor de sănătate în Republica Moldova.

În contextul utilizării cheltuielilor în domeniul sănătății la elaborarea de noi politici trebuie să se țină cont și de multitudinea factorilor non-medicali care afectează direct sau indirect eficiența sistemului de sănătate. Totodată, o atenție deosebită trebuie acordată completării veniturilor bugetare, care ulterior ar putea susține cheltuieli mult mai consistente alocate domeniului dat. În acest sens, concludente devin două surse de creștere a acestor venituri și anume: (i) Reducerea persoanelor ocupate informal, o reducere cu 5%, care ar putea genera venituri suplimentare de circa 78 mil. MDL anual la FAOAM; (ii) Reducerea plăților informale pentru serviciile medicale, care nu doar ar crește veniturile în sănătate, ci ar contribui la îmbunătățirea mediului competițional în sănătate.

Citește publicația (PDF)


 

soros logo

Acest studiu a fost elaborat de Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.

 

 

 

 

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova