Monitorul Financiar #2: analiza principalelor reforme din sectorul financiar din Moldova (aprilie - iulie 2016)

Tipărește
Data publicării: Joi, 04 August 2016
Accesări: 12413

Expert-Grup publică ediția a II-a a Monitorului Financiar, care a analizat acțiunile de reformare din sectorul financiar-bancar din Moldova în perioada apirlie-iulie 2016. Descarcă PDF.

Exercițiul de monitorizare a cuprins cinci acțiuni majore identificate în perioada de referință:

  1. Proiectul legii privind redresarea și rezoluția băncilor - cadrului legal, instituțional și regulator privind stabilitatea financiară (legislația bridge bank);
  2. Proiectul legii cu privire la Depozitarul central al valorilor mobiliare;
  3. Avansarea procesului de realizare a prevederilor Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, în special componentele relevante sectorului financiar-bancar (compartimentul 7, 8 și 9);
  4. Continuarea negocierilor în vederea semnării unui nou Acord de cooperare cu Fondul Monetar Internațional;
  5. Desfășurarea concursului de selectare a membrilor în conducerea BNM - patru membri independenți în Consiliul de Supraveghere a BNM.

Mesaje-cheie

Perioada aprilie – iulie a fost una relativ activă din punct de vedere al ritmul de reforme în sectorul financiar-bancar. Totuși, mare parte a acestei activizări se datorează includerii mai multor acțiuni în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare cu termenul general de implementare stabilit pentru 31 iulie 2016. Astfel, ținând cont că pentru moment reforma sectorului financiar-bancar este una crucială în vederea reluării asistenței financiare externe, toate eforturile instituțiilor implicate s-au axat pe realizarea prevederilor esențiale incluse în Foaia de parcurs. Drept dovadă sunt cele două proiecte de legi (Legea cu privire la Depozitarul central al valorilor mobiliare și Legea privind redresarea și rezoluția băncilor) care deși se prezintă a fi destul de complexe și cu implicații majore pentru sectorul financiar, au fost elaborate în termeni rapizi, aproximativ în limitele stabilite în Foaie de parcurs. Odată elaborate cele două legi, vine rândul factorului politic, și anume Parlamentului de a da dovadă de voință, unitate și maturitate în vederea aprobării în termeni proximi a proiectelor date.

În ceea ce privește reluarea asistenței financiare externe, un factor pozitiv îl reprezintă anunțul FMI privind înțelegerea la nivel de experți asupra unui nou Acord privind politicile economice și financiare între Guvernul Republicii Moldova și FMI. Acesta vine să dea o anumită doză de încredere pentru toți partenerii externi asupra mediului economic și politic din țară.

Totuși, măsurile întreprinse până în prezent nu sunt pe deplin suficiente pentru asigurarea unui sistem financiar eficient și nici pentru prevenirea crizelor similare pe viitor. Mai multe semne de întrebare rămân în jurul calității activelor din întreg sectorul bancar, dar și situația la cele mai mari trei bănci care continuă să se afle sub supraveghere specială. De asemenea, nu a fost pe deplin realizată una din principalele recomandări ale FMI, și anume calitatea și transparența acționarilor bancari, asupra mai multor pachete de acțiuni existând dubii în ceea ce privește beneficiarii efectivi reali.

Chiar dacă a fost finalizat procesul de elaborare a cadrul legal, instituțional, regulator privind crizele bancare sistemice aceasta nu rezolvă pe deplin situația  legată de asigurarea stabilității financiare. Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF), forul însărcinat cu coordonarea instituțiilor responsabile de stabilitatea sectorului financiar, se confruntă în prezent cu mari probleme de guvernanță, cauzate de afiliere politică puternică și mandat neclar, transformându-se astfel într-o parte a problemei, în soluționarea crizei bancare. La sfârșitul lunii martie, Echipa Economică Germană în Moldova și Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”, în baza celor mai bune practici internaționale au prezentat Guvernului cauzele și modul în care trebuie reformat forul respectiv[1]. Cu toate acestea, în pofida agreării și susținerii ideii de reformare a CNSF, acțiuni clare în acest sens nu au fost luate până în prezent.

Recomandări

În vederea continuării și accelerării ritmului de reforme în sectorul financiar-bancar, pentru perioada următoare încurajăm instituțiile implicate în acest proces să-și coreleze acțiunile și să-și consolideze eforturile depuse pentru realizarea următoarelor măsuri:

  • Finalizarea procesului de numire a tuturor membrilor organelor de conducere BNM în baza criteriilor de experiență profesională relevantă, neafiliere politică și integritatea profesională;
  • Realizarea deplină și calitativă a prevederilor compartimentelor ce vizează sistemul financiar-bancar din Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare;
  • Asigurarea unei investigații minuțioase a fraudelor din sistemul bancar pentru ai aduce pe cei responsabili în fața justiției și de a recupera fondurile deturnate;
  • Transparentizarea, în limitele legale, a desfășurării urmăririi penale pentru investigarea fraudelor bancare. Informarea publicului larg va duce la creșterea încrederii opiniei publice asupra corectitudinii măsurilor întreprinse;
  • Finalizarea procesului de aprobare a cadrului normativ privind crizele bancare sistemice și a legislației speciale privind Depozitarul central unic;
  • Eliminarea oricăror forme de expunere și interacțiune dintre „companiile offshore” și băncile comerciale, or anume acesta a fost un element esențial care a stat la baza disimulării fondurilor deturnate din băncile comerciale lichidate;
  • Actualizarea listei jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență[2] și respectarea cerințelor privind spălarea banilor prin includerea tuturor statelor și teritoriilor ce nu adoptă în legislația națională asemenea reguli. Urmare unor dezvăluiri recente, observăm că unele bănci continuă să presteze servicii unor companii rezidente în jurisdicții deja incluse în lista dată, fără nici o reacție clară din partea BNM și CNA.
  • Reformarea cadrului de garantare a depozitelor bancare, prin consolidarea capacităților Fondului de Garantare a Depozitelor astfel ca acesta să joace un rol mai mare în procesul de soluționare a crizelor bancare, inclusiv în lichidarea băncilor. Este necesară majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare în următorii ani până la cel puțin 12 salarii medii pe economie;
  • Sporirea cerințelor prudențiale în vederea eliminării activelor toxice din întreg sectorul bancar;
  • Reformatarea Comitetului Național pentru Stabilitatea Financiară, astfel încât responsabilitățile acestuia să nu se suprapună cu cele ale BNM și CNPF, iar rolul acestuia să fie limitat la facilitarea comunicării între instituții în vederea prevenirii crizelor financiare;
  • Accelerarea implementării prevederilor Acordului de Asociere UE – Republica Moldova, inclusiv capitolul servicii financiare. În acest sens este importantă adoptarea unui plan calendaristic privind acțiunile restante și cele rămase după modelul Ucrainei sau Georgiei.

Citește PDF

Citește și comunicatul de presă: Deși există primele semne de stabilizare a sectorului bancar, riscurile majore persistă

[1] „ Comitetul Național de Stabilitate Financiară. De ce și în ce mod trebuie să fie reformat”, Echipa Economică Germană în Moldova și Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”, 2016 http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1249-reformare-cnsm

[2] Hotărârea BNM  Nr. 91 din  02.05.2013 cu privire la stabilirea listei jurisdicțiilor ce  nu implementează standarde internaționale  de transparență

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro