Monitorul financiar #1: rezultatele monitorizării reformelor recente în domeniul financiar-bancar

Tipărește
Data publicării: Marți, 29 Martie 2016
Accesări: 13336

Sumar executiv

Acest raport include monitorizarea a cele mai recente acțiuni din domeniul financiar-bancar și a constatat o activizare, atât a autorităților, cât și a comunității donatorilor, în direcția reformării sectorului. Cu toate acestea, procesul de reforme reale, cu impact, derulează foarte lent.

Exercițiul de monitorizare a cuprins patru acțiuni majore: (1) Pachetul financiar-bancar, adoptat de Parlament la 25 februarie 2016; (2) Proiectul Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, adoptată la 25 februarie 2016; (3) Desfășurarea concursului de selectare a candidatului la funcția de Guvernator al BNM, organizat pe parcursul lunilor februarie-martie, 2016; (4) Asistența tehnică în domeniul financiar-bancar.

Pentru fiecare din aceste activități, autorii au venit cu obiecții și recomandări specifice. În același timp, experții consideră că măsurile întreprinse până în prezent nu sunt suficiente, nici pentru soluționarea crizei bancare, și nici pentru prevenirea crizelor similare pe viitor. În particular se atestă următoarele lacune:

  • Problema numirii tuturor organelor de conducere ale BNM și CNPF rămâne actuală;
  • O bună parte din băncile comerciale continuă să se confrunte cu o transparență și calitate scăzută a proprietarilor efectivi ai acestora, fapt ce se răsfrânge negativ asupra calității guvernanței corporative;
  • Cadrul de stabilitate financiară rămâne fragmentat: Comitetul Național de Stabilitate Financiară rămâne defunct, mandatul BNM în acest sens rămâne neclar, iar sistemul de prevenire a crizelor rămâne slab;
  • Rămân mai multe probleme instituționale care subminează independența BNM și CNPF;
  • Multe bănci rămân expuse față de entitățile din zonele „off-shore”
  • Cadrul de soluționare a crizelor bancare rămâne deficient, fapt ce îngreunează procedurile de lichidare a băncilor falimentate;
  • Sistemul de garantare a depozitelor bancare rămâne ineficient și nereformat. 

Problemele respective necesită a fi tratate de un program amplu de reforme în domeniul financiar-bancar[1], principalele măsuri fiind:

  • Reglementarea mai strictă a posibilității prin care instanțele judecătorești de orice nivel pot bloca deciziile BNM.
  • Extinderea discreției BNM în acordarea creditelor de urgență băncilor comerciale.
  • Reformatarea Comitetului Național pentru Stabilitatea Financiară, astfel încât responsabilitățile acestuia să nu se suprapună cu cele ale BNM și CNPF, iar rolul acestuia să fie limitat la facilitarea comunicării între instituții în vederea prevenirii crizelor financiare[2].
  • Aplicarea și instituționalizarea testului fit-and-proper (standarde minime de integritate și transparență) pentru acționarii din întregul sistemul bancar al Republicii Moldova.
  • Elaborarea și publicarea unei funcții de scoring (ex: Σpondere acționar*rating) ce ar da o valoare fiecărei bănci în ceea ce privește acționariatul.
  • Elaborarea de către Consiliile de administrație a băncilor comerciale și publicarea anuală pe site-urile fiecărei bănci a raporturilor asupra transparenței, care ar include pentru fiecare acționar CV-urile, numărul de ședințe la care a fost prezent, decizii votate, etc. Elaborarea raportului similar pentru echipa de management a fiecărei bănci.
  • Elaborarea și promovarea de către BNM a unui Cod general de Guvernanță Corporativă pentru sectorul financiar-bancar. În paralel, înăsprirea cerințelor și sancțiunilor pentru guvernarea improprie şi inadecvată a instituțiilor financiare, nerespectarea normelor prudențiale și de gestiune a riscului bancar
  • Dezvoltarea principiului verificării duble (engleză: four eye approach) din interiorul fiecărei bănci – departamente de audit intern din cadrul fiecărei bănci trebuie verifice respectarea criteriilor de guvernanță corporativă, management al riscurilor și management financiar. Este important ca acestea să se subordoneze direct Consiliilor de administrație ale băncilor comerciale și să raporteze în exclusivitate membrilor acestora, fără participarea sau careva implicare din partea managementului băncilor. Pe lângă rapoartele periodice de audit, departamentele respective trebuie să funcționeze ca și poliție internă și să fie obligate prin lege să raporteze către Consiliul de administrație și BNM încălcările grave de guvernanță corporativă și management prudențial. Totodată, specialiștii departamentelor respective trebuie să poarte responsabilitate individuală și colectivă pentru ne-raportarea la timp și în detalii privind eventuale abateri.
  • Dezvoltarea mecanismului de „bail-in” (în locul mecanismului actual de „bail-out”). Este necesară  racordarea cadrului normativ autohton la Directiva 2014/59/UE[3]de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții care prevede că acționarii sunt obligați să acopere din sursele proprii pierderile și orice alte consecințe ale managementului defectuos. În acest sens, băncile ar putea forma un fond comun de asigurare a responsabilității.
  • Înăsprirea penalităților, atât financiare, cât și prin privare de libertate, pentru administrarea deficientă și frauduloasă a băncilor comerciale, prin amendamente corespunzătoare la Codul Penal.
  • Eliminarea oricăror forme de expunere și interacțiune dintre „companiile offshore” și băncile comerciale: interzicerea procurării acțiunilor bancare din contul împrumuturilor de la companiile offshore, gajării acțiunilor bancare companiilor offshore, creditării acestora sau cesionării portofoliilor de credite bancare companiilor respective.
  • Sporirea cerințelor prudențiale privind lichiditatea și suficiența capitalului ponderat la risc pentru băncile de importanță sistemică.
  • Reformarea cadrului de garantare a depozitelor bancare, prin consolidarea capacităților Fondului de Garantare a Depozitelor astfel ca acesta să joace un rol mai mare în procesul de soluționare a crizelor bancare, inclusiv în lichidarea băncilor. Ulterior, este necesară majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare până la minim 100.000 lei până în 2020.

 

Descarcă publicația



[1] „Cum restabilim încrederea în bănci?”, Expert-Grup, 2016

[2] „ Comitetul Național de Stabilitate Financiară. De ce și în ce mod trebuie să fie reformat”, Echipa Economică Germană în Moldova și Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”, 2016

[3] Directiva 2014/59/EU (Directiva recuperării și rezoluției băncilor) a Parlamentului European și Consiliului Euripean din 15 mai 2014, care stabilește cadrul de recuperare și rezoluție a instituțiilor de credit și firmelor de investiție. Conform aceste Directive, pierderile în rezultatul falimentării sau recuperării unei bănci care nu satisface condițiilor minime de capital vor fi acoperite în baza următoarei consecutivități: (a) acționari; (b) creditori subordonați; (c) deținători seniori de obligațiuni și anumite grupuri de deponenți care nu sunt acoperiți de fondul de garantare a depozitelor; d) alți deponenți care nu sunt acoperiți de fondul de garantare a depozitelor.

 

Citește și comunicatul de presă: Reformele în sectorul financiar-bancar au început, însă se desfășoară lent .


 

dutch-logo-embassy-smallAcest document este publicat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul financiar oferit de Ambasada Olandei de la București. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia donatorilor

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro