Extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău: provocări și oportunități

Tipărește
Foto: Expert-Forum România Foto: Expert-Forum România
Data publicării: Joi, 04 Februarie 2016
Accesări: 23403

Peer reviewer: Alexandru Săndulescu, fost consilier pe politici energetice al premierului Republicii Moldova

Rezumat executiv

Extinderea gazoductului Iași-Ungheni este un obiectiv major pentru sectorul energetic moldovenesc. Interconectarea sectorului moldovenesc de gaze cu piața gazelor naturale din România și cu cea europeană este primul pas pentru diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu energie, ceea ce va duce la diminuarea monopolului  MoldovaGAZ și la consolidarea securității energetice a țării. Totuși, gazoductul Iași-Ungheni este deocamdată mult subutilizat şi poate fi valorificat doar prin extinderea conductei către Chişinău şi creşterea capacităţii de transport gaze pe partea română.

Proiectul de conectare a Chișinăului la conducta Iași-Ungheni depinde în mod esenţial de stabilizarea situaţiei politice din Moldova şi de voinţa fermă a decidenţilor de a duce proiectul la bun sfârşit, de aplicarea eficientă a legislației europene în energie, dar și de disponibilitatea resurselor financiare. Finanţarea externă, inclusiv pentru sectorul energiei, este condiţionată de calitatea guvernării și de aplicarea reformelor solicitate de partenerii externi. Lipsa garanției că Moldova va păstra direcţia integrării europene e un risc politic şi geopolitic major care poate afecta dialogul cu România și UE şi în sectorul energiei.

Extinderea gazoductului va avea efecte pozitive doar dacă furnizorii de gaze din România pot să intre efectiv în piaţa din Moldova şi să concureze cu gazul rusesc furnizat prin MoldovaGAZ. În alte cuvinte, proiectul are sens doar dacă se aplică legislația europeană în domeniul energiei (Pachetul Energetic III, prevederile Acordului de Asociere cu UE) și anume separarea efectivă a furnizorului de transportator, accesul părților terțe la rețelele de transport și concurenţă reală în sectorul energiei.

O chestiune delicată a proiectului se referă la sustenabilitatea economică. Deși la faza inițială, gazoductul Iași-Ungheni, au predominat raționamentele politice, extinderea acestuia spre Chișinău (şi accesul la reţea către Ucraina) îi sporește viabilitatea economică. Constrângerile economice majore provin din cererea internă relativ mică; incapacitatea populației de a achita facturile pentru gazul natural consumat la un nivel corespunzător unor preţuri de piaţă[1]; datoria SA MoldovaGAZ față de concernul rus Gazprom (65% din PIB-ul moldovenesc în 2014), care o poate folosi oricând ca instrument de şantaj politic. Investitorii externi şi creditorii internaţionali sunt reticenţi să se implice în sectorul energiei din Moldova din cauza instabilităţii politice, problemelor structurale din sector și poziţiei dominante a Gazprom.

Toate aceste probleme au soluţii care presupun voinţă politică din partea decidenţilor moldoveni, dar ar aduce în schimb şi implicarea mai activă a UE şi a României. UE ar putea fi interesată să ofere mai mulţi bani pentru interconectare (mai ales dacă gazul ar putea fi livrat şi către Ucraina), însă doar cu garanţia că conducta va creşte realmente securitatea energetică în Moldova (şi Ucraina). Poate fi suplimentată finanţarea pentru extinderea gazoductului după principiul "more-for-more" din ENP, condiţionând-o de rezultate clare privind implementarea integrală și conformă a legislației care transpune normele europene, de pildă, întărirea şi independenţa reglementatorului (ANRE). România poate contribui şi ea prin transfer de know-how (de la ANRE şi Ministerul Muncii) pentru reformele dureroase care trebuie puse în aplicare, dar și prin lobby în structurile europene pentru proiectele de interconectare cu Moldova. În paralel, e necesară restructurarea sectorului energetic, liberalizarea pieții și implementarea corespunzătoare a legislației europene.


[1] Rata încasării de la populaţie este de 100 % la energia electrică şi la gazele naturale (conform ANRE). Problema este că preţurile reglementate rămân sub costuri, din cauza neajustării cu cursul de schimb MDL/USD. Si altă problemă este la CET-urile care nu plătesc, incasarea fiind mai slabă la energia termică.

 

Descarcă publicația Descarcă policy brief-ul

Citește și comunicatul de presăExtinderea gazoductului Iași-Ungheni către Chișinău va contribui la asigurarea suveranității energetice a Moldovei.


netherlands small
 
 
Acest document este publicat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Expert-Forum, cu suportul financiar oferit de Ambasada Olandei de la București. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia donatorilor

 

 

Acest document este publicat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Expert-Forum, cu suportul financiar oferit de Ambasada Olandei de la București. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia donatorilor

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: