Cât de performantă a fost administrarea publică în S1-2015

Tipărește
Data publicării: Marți, 22 Decembrie 2015
Accesări: 9858

Pe parcursul primului semestru al anului 2015, Curtea de Conturi a publicat 14 rapoarte de audit. Dintre acestea, 9 rapoarte au evaluat cât de performante sunt instituțiile care gestionează banii publici și cât de bine corespund politicile existente și programele de de dezvoltare de mediu, agricultură, educație asistență socială obiectivelor de dezvoltare ale țării. Acest studiu de sinteză compilează principalele concluzii ale acestor rapoarte ale Curții de Conturi:

Mesaje-cheie

  • Amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (CC) a depășit suma de 2 miliarde lei în prima jumătate a anului 2015. Auditurile au scos la suprafață atât probleme tehnice și operaționale în activitatea instituțiilor auditate, dar și lacune ale cadrului legislativ, care nu permit o administrare eficientă ale acestora. În același timp, instituțiile publice vizate, de cele mai multe ori, sunt reticente în a se reforma, principalul motor de schimbare fiind presiunea partenerilor străini de dezvoltare. 
  • Pe parcursul primului semestru al anului 2015, Curtea de Conturi a publicat 14 rapoarte de audit. Dintre acestea, 9 rapoarte au evaluat cât de performante sunt instituțiile care gestionează banii publici și cât de bine corespund politicile existente și programele de dezvoltare de mediu, agricultură, educație, asistență socială cu obiectivele de dezvoltare ale țării. În premieră, patru rapoarte s-au axat pe efectele reformelor efectuate în domeniul protecției sociale, biocombustibililor, educației tehnic-profesionale, protecția concurenței. Astfel, în cele mai multe cazuri, politicile promovate în aceste domenii sunt depășite și fragmentare, nu sunt fundamentate și nu au o analiză a resurselor financiare necesare pentru implementarea lor. Mai mult, planificarea defectuoasă bugetară și incapacitatea Ministerelor de a aloca banii publici conform priorităților de finanțare pune în pericol implementarea reformelor în derulare.
  • În domeniul învățământului vocațional tehnic (VET), s-a constatat că standardele de finanțare a instruirii unui elev în sistemul VET menționate în strategiile de cheltuieli în educație nu corespund realității, Ministerul Educației neavând standarde de finanțare ale instituțiilor pentru ca acestea să ofere servicii de calitate beneficiarului. La rândul său, Ministerul Finanțelor acordă bani acestui sector în baza cheltuielilor executate în ultimii ani, și nu în baza necesităților, așa cum ar fi corect din punct de vedere al eficienței.
  • În domeniul acordării ajutoarelor sociale, rapoartele Curții de Conturi au relevat faptul că deși au fost instituite mecanisme de monitorizare, evaluare și control ale procesului de acordare a ajutoarelor sociale, obiectivele și indicatorii predefiniți în cadrul anumitor proiecte nu au atins rezultatele scontate, situație ce a condiționat amânare acordării mijloacelor creditare în valoare de 7 milioane dolari SUA. În plus, din cauza gestiunii ineficiente a banilor în acest proiect  nu au fost realizate un și de acțiuni vitale pentru succesul proiectului.
  • În ceea ce privește executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în 2014, aceste procese sunt segmentate și nu sunt evaluate deloc de părțile responsabile. Totodată, dacă instituțiile vizate în rapoartele de audit anuale (BASS, FOAM) ar fi îndeplinit recomandările Curții de Conturi din rapoartele anterioare, ar fi putut fi evitate crize de tipul incapacitatea de oferire a serviciilor de către instituțiile medicale, lipsa medicamentelor, cu care se confruntă în acest moment sistemul de sănătate .
  • Rapoartele Curții de Conturi au analizat și activitatea Consiliului Concurenței și au constatat mari lacune în activitatea și eficiența acesteia. Deși bunele practici recomandă evaluarea mediului concurențial din perspectiva identificării barierelor sectoriale, Consiliul Concurenței nu a realizat o așa evaluare. În plus, s-a constatat că această instituție achită anual pentru chirie aproape 5 milioane lei pentru un spațiu care poate acomoda 117 angajați, când de facto activează doar 52.
  • Ce ține activitatea reprezentanților Guvernului în consiliile companiilor de stat, s-a sesizat o rată mare de absenteism a acestora la ședințele consiliilor companiilor respective. La Banca de Economii, 32% din ședințe nu a fost frecventate de nici un reprezentant Ministerului Finanțelor, iar la Franzeluța, în cazul a 43,5% din ședințe. De asemenea, s-a constatat că la unele companii sporurile salariale nu au corespuns cu performanțele financiare înregistrate de acestea. În cazul Moldtelecom, unde profitul s-a diminuat în anul 2014 față de anul 2011 de la 202,2 milioane lei până la 62,8 milioane lei, venitul mediu lunar al membrilor consiliului societății s-a majorat cu 2,5 mii lei comparativ cu anul 2011.

 

Descarcă publicația

Vezi și comunicatul de presă: Iregularități de 2 miliarde lei identificate de Curtea de Conturi în prima jumătate a anului 2015

 

 


Acest studiu a fost elaborat de Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.

 

soros logo

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro