Analiza Creșterii Economice în Moldova, T4-2015 (#13) - 2015 a fost anul temerilor economice care s-au adeverit

Tipărește
Lansarea raportului MEGA pentru T4-2015. Decembrie 2015 Lansarea raportului MEGA pentru T4-2015. Decembrie 2015
Data publicării: Joi, 17 Decembrie 2015
Accesări: 15893

Aceasta este a 13-a ediție a revistei economice MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis) cu genericul „2015 - anul temerilor economice care s-au adeverit”. Publicația explică tendințele macroeconomice și sectoriale conturate pe parcursul anului 2015 și oferă prognoza principalilor indicatori economici pentru 2016. 

Mesajele-cheie ale ediției

  • Anul 2015 poate fi considerat anul riscurilor economice materializate. Practic toate riscurile identificate în ediția precedentă a publicației MEGA din aprilie 2015 s-au materializat: criza bancară, perpetuarea incertitudinii politice, stagnarea procesului de reforme, înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, reducerea exporturilor și remiterilor pe fondul crizei economice din Federația Rusă, inflație de 2 cifre etc. Mai mult decât atât, suplimentar acestor constrângeri, Republica Moldova a avut parte și de un an climateric nefavorabil care a afectat producția agricolă.
  • Drept rezultat al suprapunerii șocurilor externe și, mai ales, interne, ritmurile de creștere economică au decelerat continuu, iar pentru anul 2015 este estimată o recesiune economică de circa -0,8% și o recuperare lentă de +2,9% în 2016. De fapt, recesiunea economică din anul curent putea fi mult mai dramatică dacă moneda națională nu s-ar fi depreciat, fapt ce asigurat o performanță mai favorabilă exporturilor față de importuri. Astfel, dacă analizăm formarea Produsului Intern Brut pe partea de utilizări, constatăm că singura cauză de ce, pentru primele 3 trimestre, creșterea economică rămâne pozitivă ține de efectul exportului net (creșterea exporturilor pe fondul reducerii importurilor).
  • Provocarea principală a economiei moldovenești nu este recesiunea, ci mai curând nivelul scăzut de imunitate față de șocurile negative și capacitatea slabă a autorităților-cheie de a contracara criza. În particular, economia națională era total nepregătită pentru o criză atât de severă: deficitul bugetar aflat în creștere (estimat la 3% din PIB pentru 2015 – nivelul optimal este de circa 1% din PIB), nivel redus al rezervelor valutare (acoperă circa 3 luni de importuri – la limita nivelului acceptabil) și un sector bancar slăbit în urma falimentării a 3 bănci care reprezentau o treime din activele sistemului. Aceste probleme sunt agravate de faptul că instituțiile-cheie care trebuie să intervină de urgență în vederea stabilizării macroeconomice sunt fie paralizate de criza politică, fie nu dispun de resurse tehnice și financiare. Astfel, în lipsa unui Guvern funcțional procesul de reforme este blocat, bugetul pentru anul viitor nu este aprobat, iar în suprapunere cu criza de management din cadrul BNM, aceasta nu permite negocierea unui nou memorandum cu FMI și, respectiv, deblocarea finanțării din partea partenerilor de dezvoltare.
  • Incertitudinea economică și politică au marcat puternic activitatea investițională în 2015. Răcirea cererii interne, nivelul redus al creditării și confidența scăzută a antreprenorilor au determinat declinul investițiilor private în Moldova, care probabil se vor menține pe un trend descendent inclusiv până în 2016. Adițional, constrângerile bugetare curente nu doar împiedică creșterea investițiilor publice, dar prezintă o barieră și pentru investițiile urgente și strict necesare. Mai mult ca atât, situația politică instabilă a determinat și reducerea resurselor externe pentru finanțarea investițiilor.
  • Este necesară semnarea memorandumului cu FMI care ar permite nu doar creșterea activelor oficiale de rezervă și stabilizarea finanțelor publice, dar și deblocarea altor fonduri din partea partenerilor de dezvoltare, care ar contribui la modernizarea infrastructurii și sporirea cererii pentru forță de muncă. Mai mult ca atât, pentru atragerea noilor investitori și crearea condițiilor necesare pentru extinderea afacerilor trebuie îmbunătățită imaginea în ansamblu a Moldovei și a sistemului bancar în particular care au fost puternic afectate pe parcursul ultimului an.
  • Sectorul bancar, fiind în mod tradițional un pilon al stabilității economiei, s-a transformat în veriga slabă a acesteia.Deși, majoritatea băncilor rămân suficient capitalizate, falimentul a 3 bănci importante a erodat încrederea populației în întregul sistem bancar și a scos în evidență importante carențe la capitolul guvernanței corporative în bănci, precum și la capitolul eficienței supravegherii bancare. Una din măsurile imediate care urmează a fi adoptată de urgență de către autorități ține de adoptarea unei Legi cu privire la stabilizarea și reforma sistemului bancar. Aceasta ar trebui să se axeze pe 7 elementele-cheie care urmează să consolideze încrederea în sistem, sporească eficiența supravegherii bancare și îmbunătățească guvernanța corporativă în bănci:
    • 1. Asigurarea transparenței beneficiarilor finali ai acțiunilor băncilor comerciale;
    • 2. Accelerarea investigațiilor privind cauzele falimentării BEM, BS și UB și tragerea la răspundere a persoanelor implicate;
    • 3. Interzicerea prin lege a oricăror interacțiuni dintre băncile moldovenești și entitățile din locații care nu implementează principiile internaționale de evidență și raportare financiară;
    • 4. Sporirea capacității băncilor de a absorbi pierderi, în special a celor de importanță sistemică;
    • 5. Fortificarea guvernanței corporative din cadrul băncilor comerciale conform principiilor BASEL III.
    • 6. Fortificarea guvernanței corporative din cadrul BNM și sporirea capacității acesteia în domeniul supravegherii bancare.
    • 7. Facilitarea concurenței în sectorul bancar, prin eficientizarea eforturilor BNM și a Consiliului Concurenței în domeniul prevenirii și contracarării eventualelor aranjamente anti-concurențial între participanții pieței.
  • Anul 2015 a demonstrat încă o dată că modelul de creștere economică bazat consum și remitențe nu mai e funcțional. Consumul intern puternic dependent de remitențe nu poate asigura o creștere economică echilibrată la care ar trebui să tindem. Pentru a schimba acest status-quo, e necesară coordonarea politicilor din toate domeniile – fiscală, industrială, monetară, comercială, pentru a asigura o cerere internă sănătoasă, o stabilitate monetară, o îmbunătățire a climatului de afaceri, care împreună să ducă la transformarea structurală a economiei noastre. 

Citește și comunicatul de presă.

 

Descarcă publicația 

 

 Vezi și raportul „Rezultatele ZLSAC după un an”.


 Acest raport este publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul financiar oferit de Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială (GPSA), Banca Mondială. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia GPSA sau a Băncii Mondiale.

·         Astfel, în lipsa unui Guvern funcțional procesul de reforme este blocat, bugetul pentru anul viitor nu este aprobat, iar în suprapunere cu criza de management din cadrul BNM, aceasta nu permite negocierea unui nou memorandum cu FMI și, respectiv, deblocarea finanțării din partea partenerilor de dezvoltare. 

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro