ZLSAC între Moldova și UE după un an de implementare

Tipărește
Foto: Getty Images Foto: Getty Images
Data publicării: Vineri, 04 Decembrie 2015
Accesări: 19046

Mesaje cheie

  • Septembrie 2015 a marcat un an de la punerea în aplicare a ZLSAC dintre Republica Moldova și UE și unele concluzii importante cu privire la impactul acestuia pot fi deduse. Toate constatările urmează a fi însă analizate ţinând cont de contextul general care a marcat puternic primul an de implementare ZLSAC. Problemele economice și politice grave, atât din UE, cât și din Republica Moldova au afectat cererea internă și încredea întreprinderilor, afectând, în consecință, activitatea de comerț extern și de investiții ale ambelor părți. Mai mult ca atât, acestea au fost accentuate de repercusiunile din partea Rusiei - care este un partener comercial important pentru Republica Moldova, dar și pentru UE (în special, pentru câteva state în parte).
  • Pe parcursul unui an de la implementarea ZLSAC, volumul total al exporturilor Republicii Moldova a scăzut cu 14,8% (septembrie 2014 – august 2015 vs. septembrie 2013 – august 2014). Dezagregarea geografică arată că comerțul bilateral cu UE a fost cel mai stabil în privința exporturilor, scăzând cu numai cu 1,4%, în timp ce exportul către țările CSI și alți parteneri s-a redus semnificativ mai mult.
  • Mai mult decât atât, evoluția exporturilor către UE a înregistrat rezultate pozitive în cazul bunurilor agroalimentare, pentru care miza și așteptările legate de ZLSAC erau mai mari, iar euroscepticii susțineau că Republica Moldova nu este competitivă pe acest segment. Volumul exporturilor agroalimentare către UE a crescut cu 10,8%, compensând parțial scăderea exporturilor către alte destinații (în special către Rusia, unde scăderea a constituit circa 73%).
  • Chiar dacă așteptările privind exportul produselor supuse contingentelor tarifare scutite de taxele vamale și mecanismului împotriva eludării în cadrul ZLSAC erau înalte, nici cei mai optimiști nu au anticipat un avânt prea mare. În primul rând, o parte din produse erau deja scutite de taxele vamale (la niveluri mai mici) în cadrul PCA, acestea nefiind epuizate în anii precedenți. În al doilea rând, Republica Moldova trebuie să implementeze reforme majore pentru a se conforma măsurilor sanitare și fitosanitare cu scopul de a exporta în UE produse SPS - sensibile precum carnea, ouăle și produsele lactate. Cu toate acestea, pentru majoritatea mărfurilor scutite de taxe vamale volumul exporturilor a crescut, iar în cazul strugurilor, prunelor și orzului, volumul exporturilor a înregistrat o creștere de până la cinci ori.
  • Pe lângă majorarea volumului exporturilor către UE, au fost identificați şi noi parteneri comerciali. Unele dintre piețele noi de destinație pentru exporturile moldovenești sunt: Spania, Suedia și Bulgaria - pentru struguri, Bulgaria și Suedia - pentru mere, Republica Cehă - pentru grâu, Cipru, Grecia și Letonia - pentru orz, Letonia - pentru zahăr. Acest lucru ar putea constitui un început pentru diversificarea în continuare a partenerilor comerciali, având în vedere că procesul de identificare și stabilire a relațiilor cu parteneri noi ar putea dura mai mult decât creșterea volumului exporturilor către partenerii deja existenți. Prin urmare, efectele pozitive se pot amplifica pe termen mediu și lung. Intrarea pe unele piețe foarte competitive, unde potrivit unora producătorii moldoveni au puţine șanse de a-şi realiza bunurile (ex. exportul de vin în Portugalia și Franța), demonstrează că producătorii autohtoni își pot găsi nișa în multe țări UE dacă oferă bunuri de calitate înaltă și constantă.
  • Volumul exporturilor de produse industriale non-alimentare în UE (care reprezintă mai mult de jumătate din exporturile către UE) a scăzut cu 6,9%, rată semnificativ mai mică comparativ cu reducerea exporturilor către CSI și alte țări. Astfel, UE rămâne o destinație principală pentru exporturile de produse industriale (aproximativ 68% dintre acestea fiind exportate către UE). De asemenea, dacă excludem re-exporturile, exporturile locale au crescut ușor - cu 0,7%. Exporturile locale au crescut semnificativ doar pentru câteva produse industriale: (i) covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, (ii) lemn și articole din lemn, cărbune din lemn și (iii) articole textile confecționate. Pentru cea mai mare parte a produselor industriale exporturile au urmat o cale oarecum echilibrată, cu mici modificări pozitive sau negative. Printre produsele de export care au înregistrat un declin semnificativ sunt: (i) instrumentele și accesoriile optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control, de precizie, medicale sau chirurgicale, (ii) articolele de îmbrăcăminte și accesoriile de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate, (iii) pieile brute, pieile și pieile prelucrate.
  • În pofida unor temeri precum că exporturile UE către Republica Moldova ar putea sa crească brusc, acestea au scăzut cu 16,4% în primul an de implementare a ZLSAC. Cu siguranță, acest lucru a fost facilitat inclusiv de cererea internă moderată din această perioadă, de deprecierea monedei naționale, care a generat creşterea preţurilor la bunurile de import și surplusul de producție autohtonă interzisă pe piața din Rusia.
  • În timp ce volumul total al importului produselor agroalimentare din UE a scăzut cu 20,4% după implementarea ZLSAC, importul unor categorii de produse a crescut: (i) ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte, (ii) carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări (iii) trabucuri, țigarete etc., din tutun sau din înlocuitori de tutun. Chiar dacă valoarea comercială a acestora este încă redusă, unele dintre ele concurează cu produsele autohtone. Prin urmare, producătorii din Moldova trebuie să tindă să devină mai competitivi.
  • Importul produselor industriale non-alimentare din UE au scăzut cu 14,7%. Pentru multe dintre aceste produse, Moldova nu concurează direct cu producătorii din UE. Prin urmare, importurile nu pot fi considerate un risc. De asemenea, o parte din aceste importuri servesc în calitate de materie primă pentru activitatea internă orientată spre export și, prin urmare, ar putea avea, în cele din urmă, un impact pozitiv asupra producției și exportului moldovenesc.
  • Primele efecte pe termen scurt ale ZLSAC asupra comerțului cu bunuri au fost pozitive pentru Republica Moldova. Însă pentru a profita pe deplin de ZLSAC, pe termen mediu și lung, Moldova trebuie în continuare să depună efort major pentru: (i) implementarea integrală a recomandărilor din Agenda de Asociere, care urmărește ca Moldova să devină un loc mai sigur pentru investitori și pentru a crea un climat de afaceri mai prietenos; (ii) implementarea recomandărilor DG SANCO, prevederile ZLSAC și să finalizeze reforma instituțională în domeniul siguranței produselor alimentare, pentru a putea beneficia de dreptul de a exporta produse de origine animală în UE; (iii) oferirea produselor de calitate constantă și înaltă pe piețele UE și (iv) identificarea noilor piețe de desfacere în cadrul UE pentru produsele moldovenești.

Citește și comunicatul de presă.

 

Descarcă raportul

 


Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului ,,Înțelegerea Acordurilor de Asociere ale UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) cu Ucraina, Moldova și Georgia" , condus de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) la Bruxelles, în parteneriat cu Expert-Grup (Moldova), Institutul de Cercetare Economică și Consultanță Politică (Ucraina) și centrul de consultanță ,,Reformatics” (Georgia), cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA).

Opiniile exprimate în acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere CEPS și SIDA.

CEPS Sweden

 
Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro