Mesajele-cheie ale raportului

• Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, Aproximativ 30,5%  din angajații țării lucrează în agricultură, în timp ce contribuția la PIB a sectorului a fost de circa 13% în 2014. Totuși, datele demonstrează că investițiile masive destinate agriculturii în ultimul deceniu nu au contribuit la creșterea sustenabilă a sectorului și nu a fost factorul decisiv  în diminuarea sărăciei, iar volumul producției animaliere și plantelor practic nu a crescut în termeni reali. Mare cauză a acestei stagnări este, conform analizei Expert-Grup – alocarea ineficientă a surselor financiare.
• Deși finanțarea acestui sector a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită fondurilor alocate de donatorii externi, Republica Moldova alocă mai puține fonduri pentru agricultură decât majoritatea țărilor din regiunea Europei de Est, dacă luăm în calcul raportul dintre volumul bugetului agricol în PIB și ponderea agriculturii în PIB. La acest indicator Republica Moldova rămâne în urmă față de majoritatea țărilor din Europa de Est, devansând doar Ucraina și România. Totuși, tempo-ul de creștere în țara noastră este mai mare ca în unele țări (România, Bulgaria) unde cheltuielile în agricultură sunt cu mult mai mari ca în țara noastră.
• Un rol decisiv în combaterea sărăciei în ultimii ani l-a avut anume sectorul non-agricol, care a crescut în ultimul deceniu cu 80%, față de un progres mult mai modest al agriculturii. Importanța sectorului non-agricol se observă din modelarea scenariilor pentru diminuarea sărăciei de la 12,7% în 2013 la 5% în 2020, în dependență de ratele de creștere a sectorului non-agricol.
• Este extrem de important ca mărirea volumului de finanțare a agriculturii să fie însoțit de o eficiență mai mare în utilizarea fondurilor. Odată ce va fi implementată o structură de cheltuieli mai optimă și o valorificare mai înaltă, agricultura va înregistra rate mai mari de creștere. Ca exemplu poate servi creșterea cheltuielilor curente  pentru irigare și serviciul antigrindină, care sunt extrem de importante pentru minimizarea impactului condițiilor climaterice nefaste asupra agriculturii.
• În ultimii ani, cadrul instituțional responsabil de agricultură a înregistrat progrese destul de semnificative, prin înființarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care a preluat marea majoritate a activității operaționale de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), precum și crearea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Aceste evoluții instituționale au optimizat reglementarea în sector și permite ministerului să se concentreze asupra activității strategice, și anume asupra elaborării, implementării și evaluării de politici.
• Studiul mai consemnează și evoluțiile la capitolul transparență bugetară în agricultură. Deși există progrese, în mare parte legate de lansarea bazei de date BOOST în 2010 și de publicarea începând cu 2014 a rapoartelor trimestriale și anuale de executare a bugetului MAIA, nivelul de transparență bugetară și de raportare în instituțiile responsabile de domeniul agricol este destul de scăzut. Nivelul jos de transparență bugetară nu permite analiza impactului cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice din sectorul agricol.
• Majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice și întreprinderilor de stat ce activează în sectorul agricol nu publică rapoarte de activitate. Din toate instituțiile analizate din această categorie, doar MAIA și AIPA publică astfel de rapoarte, însă fără a fi însoțite de vreo oarecare analiză narativă.

Descarcă raportul

Acest document a fost elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public” finanțat de Fundația Soros-Moldova.