Sectorul energetic în contextul Acordului de Asociere cu UE: oportunități de modernizare (notă analitică)

Tipărește
Data publicării: Joi, 29 Ianuarie 2015
Accesări: 32932

O economie modernă depinde extrem de mult de performanţa şi securitatea sectorului energetic, care stă la baza tuturor proceselor industriale, agricole şi comerciale. Acest fapt este şi mai important pentru Republica Moldova, care a moştenit un sistem energetic ineficient, dependent de importurile de gaze naturale şi curent electric, şi care pe parcursul ultimelor decenii a dus lipsa de investiţii capitale, necesare pentru modernizare sectorului. În acest context, semnarea Acordului de Asociere prezintă o oportunitate unică de soluţionare a problemelor menţionate, punând accentul pe implementarea obligaţiilor deja asumate de ţara noastră în cadrul Comunităţii Energetice.  

Context general

Sectorul energetic joacă un rol important în dezvoltarea durabilă şi în restructurarea economiei naţionale. Importanţa acestui sector creşte odată cu nivelul de dezvoltare a ţării, manifestându-se prin creşterea consumului de energie per capita odată cu creşterea veniturilor populaţiei (Figura 1). Din acest punct de vedere, Republica Moldova rămâne în urmă nu doar de UE cu un consum de electroenergie per capita de doar 22,7% din media europeană, dar şi faţă de ţările din regiune cu un consum de 42,6% din media regională în 2011. Astfel, aceste cifre denotă concomitent subdezvoltarea economică a ţării noastre şi în acelaşi timp importanţa energeticii în procesul de creştere economică.

În pofida importanţei acestui sector pentru economia naţională, eforturile depuse de către autorităţile publice pentru modernizarea lui în ultimele decenii nu au fost suficiente. Astfel, sectorul energetic din Republica Moldova să fie împovărat de unele deficienţe tehnice, financiare şi instituţionale, iar unul din cele mai sensibile puncte este dependenţa energetică. Anume, Republica Moldova depinde în totalitate de importul de gaze naturale din Federaţia Rusă tranzitat prin Ucraina. În plus, securitatea energetică este influenţată şi de lipsa capacităţilor suficiente de generare a electroenergiei pe malul drept al r. Nistru, ele acoperind doar 18,3% din necesar (anul 2013), restul fiind achiziţionat de la CTE Moldovenească situată în raioanele de est al Republicii Moldova, sau importate din Ucraina.[1]

 Figura 1. Relaţia dintre consumul de electroenergie (kWh/capita) şi nivelul de dezvoltare economică (USD/capita) în 2011

 fig 1

Sursa: Banca Mondială, Indicatorii de  Dezvoltare Mondială

Alt punct sensibil al energeticii autohtone este ineficienţa scăzută şi învechirea morală a utilajelor. La acest capitol, ca şi în cazul consumului de energie electrică, Republic Moldova este codaşă în plan regional, consumând circa peste 224 kg echivalent de petrol per 1000 USD din PIB, faţă de doar 107 kg în mediu pe UE, cu toate că această regiune este cu mult mai dezvoltată economic. Cum se vede din Figura 2, cu toate că relaţia dintre eficienţă şi nivelul de dezvoltare este mai slabă decât în cazul consumului de energie electrică, ea este totuşi negativă şi se va intensifica în viitorul apropiat datorită eforturilor mai mari din partea ţărilor industrializate. Astfel, factorul de eficienţă energetică devine un avantaj comparativ şi contribuie la mărirea competitivităţii ţărilor, care depind de importul surselor energetice.

Figura 2. Relaţia dintre eficienţa energetică (kg echivalent petrol/1000USD din PIB) şi nivelul de dezvoltare (USD/capita)

 fig 2

Sursa: Banca Mondială, Indicatorii de  Dezvoltare Mondială

Eficienţa utilizării resurselor energetice, pe lângă aspectul economic, joacă şi un rol deosebit pentru mediul înconjurător. În faţa schimbărilor climaterice şi degradării accelerate a mediului, un rol tot mai mare îl joacă efortul comunităţii internaţionale în utilizare resurselor regenerabile de energie, care au impact minor în comparaţie cu sursele fosile de energie. Astfel, toate ţările din UE, precum şi Republica Moldova şi-au stabilit obiective de a asigura o contribuţie de 20% a acestor surse în consumul energetic către anul 2020.[2]

Totodată sectorul energetic din Republica Moldova suferă şi din cauza unui cadru instituţional imperfect. Astfel, nivelul jos de competiţie pe piaţa energetică, netransparenţa procedurilor de stabilire a tarifelor, precum şi performanţa scăzută a companiilor publice din sector au dus la acumularea unor probleme structurale pentru energetica din ţara noastră. Anume, concentrarea activităţii economice în sectorul privat, acumulare datoriilor în companiile de termoficare şi lipsa investiţiilor capitale semnificative.

Luând în calcul situaţia din sectorul energetic şi poziţia geografică a Republicii Moldova, era necesar de o abordare complexă şi de lungă durată a provocărilor pentru acest domeniu. Astfel, doar integrarea în piaţa energetică vecină a UE, fiind deja integraţi în CSI, oferă astfel de răspuns la problemele deja menţionate prin diversificarea surselor de energie, implementarea standardelor de eficienţă energetică şi a mecanismelor juridice echivalente celor din UE, capabile să atragă investitori din această regiune. Anume argumentarea respectivă a stat la baza deciziei de aderare la Comunitatea Energetică (CE) în 2010.

CE a fost lansată de către UE cu scopul de a stabili o piaţă energetică unică la nivel regional. Pe lângă ţările membre ale UE, din CE fac parte ţările din Balcanii de Vest, Moldova şi Ucraina ca membri deplini. Toate aceste ţări şi-au asumat responsabilitatea de a implementa principalele norme de reglementare a energeticii aprobate de către Comisia UE până la un anumit termen-limită. Nucleul acestui cadrul normativ este Pachetul III energetic ce presupune o liberalizare a pieţei de energie electrică şi a gazelor naturale.

Practic, în capitolul privind energetica din Acordul de Asociere (AA), care a fost semnat de către Republica Moldova în 2014, au fost incluse majoritatea prevederilor pe care ţara noastră deja trebuia să le îndeplinească conform tratatului de aderare la CE. Clauzele care sunt noi în AA prevăd un termen de implementare de 3 ani, practic fiind echivalente cu majoritatea termenilor-limite din acordul CE. Totodată, includerea clauzelor energetice din acordul CE în AA va fortifica procesul de implementare şi integrare în piaţa energetică unică a UE.

Ce presupune integrarea în piaţa energetică a UE?

Semnând AA şi tratatul CE, Republica Moldova şi-a asumat unele obligaţii privind stabilirea unei pieţe comune energetice cu UE, în acelaşi timp punând fundamentul unei restructurări a sectorului energetic din Republica Moldova. Conform prevederilor AA/CE, ţara noastră trebuie să implementeze un cadru de reglementare şi instituţional, ajustat la acquis comunitar. Și anume:

  • Liberalizarea pieţelor de energie electrică şi a gazelor naturale. Procesul dat este întitulat Pachetul III Energetic şi constituie nucleul normativ nu doar pentru Republic Moldova, dar şi pentru majoritatea absolută a membrilor UE. Astfel, conform directivelor UE, se presupune o separare a companiilor de generare, transportare şi distribuţie a energiei electrice/gazelor naturale. Scopul final este dezvoltarea unei pieţe competitive, coerente, nediscriminatorie şi transparente, care în acelaşi timp să garanteze siguranţa aprovizionării cu aceste produse. Ca rezultat al implementării al Pachetului III, toţi consumatorii casnici şi cei industriali î-şi vor putea alege orice furnizor, care livrează servicii în ţara respectivă şi în orice moment cu costuri minime să-l schimbe. Trebuie de menţionat că pentru Republica Moldova au fost stipulate anumite derogări în termenii-limită pentru sectorul gazelor naturale până în 2020, faţă de 2016 pentru restul ţărilor CE;[3]
  • Rezervele de petrol.  Cadrul normativ în acest domeniu presupune crearea rezervelor de petrol în mărime echivalent cu de 90 zile de import net sau 61 zile de consum la nivel naţional, fiind aleasă cifra cea mai mare din acestea. Prevederile respective presupun fortificare securităţii energetice a statului, prin asigurarea livrărilor în cazul unor şocuri externe şi pentru stabilizarea pieţei. În Republica Moldova, conform legislaţiei în vigoare, statul trebuie să deţină rezerve echivalent doar cu 30 zile de importuri, iar datele efective sunt considerate secret de stat şi nu sunt publicate. Astfel, implementarea prevederilor respective de către ţara noastră, care este dependentă în totalitate de importul de petrol, va avea un impact pozitiv asupra securităţii energetice naţionale;
  • Eficienţa energetică. În domeniul respectiv Republica Moldova a făcut un progres destul de semnificativ, constituind cadrul de reglementare şi finanţare a eficienţei energetice începând cu anul 2010. Procesul de transpunerea normativelor europene s-a intensificat în 2014, odată cu semnarea AA, prin aprobarea legilor privind performanţa energetică a clădirilor şi etichetarea produselor consumătoare de energie, transpunând prevederile directivelor UE.
  • Resurse regenerabile. Ceea ce ţine de utilizarea resurselor regenerabile, Republica Moldova şi-a asumat anumite obiective în cadrul CE şi înainte să fi semnat AA. Astfel, conform Planului de acţiuni în domeniul energiei din surse de energie regenerabilă au fost stabilit obiectivul de 20% surse regenerabile din total consumul de energie. Practic, AA stipulează racordarea cadrului normativ, pe care Republica Moldova deja îl implementează.
  • Cadrul instituţional. Liberalizarea pieţei energetice şi funcţionarea într-un mod concurenţial, presupune un cadru instituţional de monitorizare maxim independent şi transparent, în cazul ţării noastre fiind stabilită independenţa ANRE şi subordonarea acestei instituţii doar Parlamentului. Totodată, atragerea investiţiilor şi asigurarea unei pieţe funcţionale va fi posibilă doar cu transpunerea unor mecanisme juridice de tranzacţionare (licitaţii publice, modul de stabilire a tarifelor, etc.), echivalente celor din UE şi cunoscute investitorilor străini. Astfel, în cazul sectorului energetic din Republica Moldova, care duce lipsa cronică de investiţii, liberalizarea pieţei energetice şi ajustarea cadrului instituţional/normativ face domeniul respectiv mult mai cunoscut investitorilor străini şi stabileşte reguli clare de activitate. Acest fapt, la rândul său, măreşte atractivitatea şi predictibilitate mediului de afaceri din sectorul energetic.
  • Diversificare surselor energetice. Datorită integrării în piaţa energetică a UE, Republica Moldova va putea să-şi valorifice capacităţile sale de ţară de tranzit şi exportator. Anume, extinderea numărului de reţele cu România va permite amplificarea tranzitului din Ucraina şi exportului de la STE Moldovenească. Totodată, accesul la reţelele europene de energie electrică şi gaze naturale, va diminua dependenţa de importuri de la o unică sursă şi va duce la diminuarea riscurilor respective (gazoductul Iaşi-Ungheni este doar primul pas).

În pofida faptului că Republica Moldova este membru a CE deja de câţiva ani, autorităţile de resort au „reuşit” să rateze termenii-limită de implementare la multe documente cheie şi domenii de lucru, stabilite de tratatul de stabilire a CE.[4] În acest context, luând în considerare importanţa sectorului energetic pentru economia naţională şi situaţia destul de critică din sector, se poate de spus că încadrarea prevederilor CE în AA va avea un impact pozitiv asupra procesului de transpunere în legislaţia naţională, precum şi implementarea în termen a prevederilor contractuale.

Concluzii

Sectorul energetic este unul crucial pentru economia Republicii Moldova, dar şi în acelaşi timp se ciocneşte cu multe provocări pentru durabilitatea sa. Anume, el rămâne a fi extrem de ineficient, subfinanţat şi dependent de sursele externe de aprovizionare. În situaţia când riscurile geopolitice se agravează, iar competitivitatea unei economii depinde foarte mult de eficienţa energetică este critic de găsit acel mecanism, care ar avea o abordare coerentă a acestor probleme. Pentru Republica Moldova acest mecanism este aderarea la CE şi semnarea AA, care presupun integrarea în piaţa energetică europeană. Datorită implementării prevederilor acestor acorduri sectorul energetic din ţara noastră va deveni unul competitiv, cu preţuri echitabile, eficient şi mai puţin dependent de o unică sursă de import.

 

[1] Raportul privind activitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică în anul  2013

[2] Strategia UE privind sectorul energetic “Energetica 2020: O strategie pentru o energetică competitivă, sigură şi durabilă ” şi Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030.

[3] Decizia Consiliului de Miniştri a CE din 5 decembrie 2012, D/2012/05MC-EnC.

[4] Energy Community Secretariat, „Annual Implementation Report of the Acquis under the Treaty Establishing the Energy Community”, 29 august 2014.

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: