Între Covid și secetă sau cum înoată economia moldovenească în ape tulburi

Tipărește
Data publicării: Vineri, 18 Septembrie 2020
Accesări: 1008

Pe 15 septembrie, Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat rezultatele privind creșterea economică pentru al doilea trimestru al anului curent cu un Produs Intern Brut (PIB) în prețuri curente de 44,6 miliarde Lei și o descreștere în termeni reali de 14 la sută, scăderea pe seria brută ajustată sezonier fiind ceva mai redusă în cuantum de 11,5% față de anul precent (f-a-p). Fiind cel mai cuprinzător indicator macroeconomic, analiza acestuia pe elemente de structură permite cuantificarea mai sistemică a impactului coronacrizei, dar și posibilitatea anticipării evoluțiilor ulterioare.

Evoluții-cheie

În general, evoluția economiei moldovenești în T2 este apropiată de media din Uniunea Europeană (UE) [1] de -14,1% (România -10,5%, Germania -11,7%, Italia -17,3%, Franța -19%) și denotă o tendință din ultimii ani de ancorare tot mai pregnantă a acesteia la realitățile comunității economice europene. Economia Republicii Moldova fiind mică, deschisă și dependentă de evoluțiile economice din UE, în special după semnarea Acordului de Asociere, când statele UE au devenit dominante în surse de valută, capital și oportunități de piață cu o cotă a exportului menținută stabil între 65-70%, cu o creștere a ponderii remiterilor de la sub 20 la sută în 2014 la aproape 50 la sută la moment și cu cele mai notabile investiții străine directe din ultimii ani, provenind de asemenea din UE.

Analiza datelor după categoria de Resurse arată că de facto toate sectoarele economiei au simțit impactul negativ urmare a pandemiei, însă de departe cele mai afectate sectoare sunt cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale. Astfel, în al doilea trimestru scăderea din sectorul HoReCa a fost de 66,2% f-a-p, activtățile de spectacole, recreere, agrement s-au contractat cu 45,8% f-a-p, în timp ce scăderea din sectorul transportului de pasageri este de peste 50% f-a-p. Atât diminuarea de 68,4% f-a-p din dreptul Activității gospodăriilor populației, cât și compararea evoluției oficiale din anumite sectoare cum ar fi construcțiile cu dinamica reflectată în PIB, care include exhaustiv și estimările sectorului din economia informală, arată că subiecții din segmentul economiei informale și de subzistență sunt printre cele mai afectate categorii de populație urmare a coronacrizei.

Diminuarea cu peste 30 la sută din activităţile profesionale, ştiinţifice, tehnice și de suport sugerează și asupra unor așteptări mai pesimiste pentru perioada următoare în ceea ce privește activitatea investițională a companiilor, fapt desprins de altfel și din sondajele recente. Evoluțiile din industria prelucrătoare de -14,3% f-a-p a fost influențată atât de stoparea parțială a activității din lunile aprilie-mai, dar și de reducerea cererii de pe piețele externe, în special în Automotive și Industria ușoară, unde în mare parte companiile sunt verigi a unor lanțuri de aprovizionare internaționale. Activitățile financiare, agricultura, serviciile asociate cu sectorul public, cât și cel de utilități au înregistrat un declin de sub 10 la sută raportat la perioada similară a anului trecut.

Tabel 1

Analiza componentelor cererii agregate relevă că consumul privat, care constituie în continuare peste ¾ din economie (76,3%), a consemnat o reducere în termeni reali de 17% f-a-p condiționată de:

·        diminuarea veniturilor la o parte din populație – datele BNS[1] indică asupra unei scăderi a numărului de salariați în T2-2020 cu 8,2% f-a-p, iar salariul mediu, chiar dacă este în creștere cu 7,5% f-a-p, există sectoare unde mărimea acestuia a scăzut (HoReCa, Transport, Utilități), la care se adaugă populația din economia informală cu scăderi semnificative de venituri.

·        dar și de un comportament mai prudent în condiții de siguranță mai mică asupra veniturilor viitoare - care a rezultat în amânarea unor cheltuieli / achiziții, fapt confirmat și de reducerea în trimestrul II al impozitelor pe salarii (contribuții sociale și prime medicale) cu doar 4,1%, acest fapt sugerând că scăderea fondului de salarii pe economie este de câteva ori mai mică, raportat la scăderea consumului. Aici mai poate fi adăugat că o altă sursă de venit semnificativă în acoprirea consumului, Remitențele – au crescut în lunile mai și iunie cu 24,6% f-a-p, respectiv 41,9% f-a-p, însă rămâne neclar în ce măsură creșterea este una reală și în ce măsură reprezintă doar o tranziție de la transmiterea fizică a banilor acasă la transmiterea acestora prin circuitul transferurilor bănești.

Pandemia a dus la creșterea substanțială a consumului de produse TIC. Reducerea consumului privat a avut loc mai mult din contul reducerii procurării bunurilor (-18,4%), comparativ cu procurarea serviciilor care a scăzut la o rată mai redusă (-11,1% f-a-p). Este de menționat că datele privind cifra de afaceri în comerț[2] arată că achizițiile de bunuri pe categorii mari s-au redus în majoritatea categoriilor, excepție de la regulă fiind Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii, care în prima jumătate a anului a înregistrat un spor de 56% pe fondul trecerii la învățământul online, dar și a regimului de telemuncă a o parte din angajați. De altfel, după redeschiderea magazinelor specializate Retail de produse TIC și acestea au consemnat în luna iunie o majorare a vânzărilor de 13,5% f-a-p.

Investițiile sunt încă în așteptare, chiar și cele publice. Una dintre intervențiile de manual recomandate în orice criză este derularea investițiilor, preponderent din surse publice, pentru a atenua șocurile crizei și a crea baza pentru valoare adăugată pe termen lung. În acest sens, indicatorul cel mai relevant de apreciere este Formarea brută de capuital fix, care însă în T2 a scăzut cu un ritm mai accelerat față de Valoarea adăugată brută, -15,6% față de -12,6% f-a-p, asistând de fapt la un proces de dezinvestiții cu Rata investițiilor pe economie în scădere de la 35,2 la 32,5%. În special este îngrijorătoare scăderea componentei de Mașini și utilaje cu -28,3% f-a-p, în condițiile în care nevoia de tehnologizare și automatizare este esențială pentru îmbunătățirea nivelului de competitvitate al țării.

Elementul din categoria de utilizări care a atenuat căderea economiei este Exportul net, însă și aici reducerea deficitului balanței comerciale a avut loc prin ajustarea semnificativă în sens negativ atât a importurilor (-29,2% f-a-p), cât și a exporturilor (-24,2% f-a-p), acest fenomen fiind vizibil atât în anul de criză 2009, cât și în anul 2015.

Perspectivele pe întreg anul 2020

Covidul și seceta pun pressing semnificativ pe perspectivele anului curent. Datele privind PIB pentru prima jumătate a anului arată o descreștere economică de 7,2% f-a-p și 7,0% pe seria brută ajustată sezonier și chiar dacă în Republica Moldova cea mai mare parte a PIB-ului (circa 57-58%) se formează de regulă în a doua jumătate a anului, perspectivele pentru întreg anul 2020 rămân mai degrabă sumbre având în vedere că în semestrul 2 vom avea reflectarea statistică a impactului uneia din cele mai severe secete din ultimii ani. Respectiv, există toate premizele ca ultima revizuire a indicatorilor macroeconomici efectuată de autorități, care prognozează un declin economic de 4,5%, să fie depășită, fiind posibil chiar și depășirea pragului de -6 la sută, înregistrat în anul de criză 2009. Astfel, evoluția economică și ritmurile recuperării vor fi influențate de:

1.      Impactul secetei – datele preliminare prezentate până la moment estimează o reducere a recoltelor globale pentru cele mai importante culturi cerealiere (grâu, porumb, floarea-soarelui) până la jumătate din volumele anului trecut, iar cum aceste produse implică și aspectul de asigurare a securității alimentare a țării și vor rămâne în mare parte pe piața internă, ne putem aștepta la o reducere semnificativă a exporturilor de culturile date. Chiar dacă pentru produsele horticole situația este ceva mai bună și în acest caz scăderile f-a-p sunt în medie de ordinul a 20-40%.

2.      Rolul minor al statului cu suport pentru depășirea crizei – din acțiunile de suport direct al statului întreprinse până în prezent pentru mediul de afaceri, deja putem anticipa cu certitudine că Republica Moldova se va afla la coada clasamentului prinstre statele europene după ponderea suportului acordat raportat la PIB, iar după asumarea în fața FMI de a menține un deficit bugetar de maximum 8% din PIB devine evident că alte măsuri de susținere până la finele anului nu vor avea loc.

3.      Comportamentul de consum prudent – pe de o parte, pentru un segment important din populație siguranța veniturilor a devenit mai problematică și viitorul mai incert, iar pe de altă parte frica de pandemie face o parte din populație să evite cheltuielile pentru activități economice care implică interacțiune și socializare. Reieșind din caracterul de consum al economiei moldovenești, aceste procese ar putea face revenirea din criză mai lentă.

4.      Evoluția situației epidimiologice – una din principalele necunoscute a evoluției economice ulterioare rămâne a fi situația legată de dinamica Covid-19, scenariile alternând între un nou val care ar perturba mersul firesc al economiei și perspectiva unor vaccinuri viabile.

5.      Ritmul de revenire a principalilor parteneri comerciali, în special din UE – la nivelul UE, prognoza economică din vara amului curent prevede[1] că economia UE se va contracta cu 8,3% f-a-p în 2020 și va crește cu 5,8% în 2021. Cu toate acestea, datele timpurii pentru mai și iunie sugerează că partea cea mai rea a trecut. Redresarea este de așteptat să câștige tracțiune în a doua jumătate a anului, deși rămâne incompletă și inegală în toate statele membre. Semnalele încurajatoare de recuperare a economiilor partenerilor economici poate reprezenta o oportunitate și pentru economia moldovenească, fructificată prin exporturi, remitențe și investiții.

6.      Menținerea / continuarea politicii monetare relaxante – menținerea pe un termen mai îndenlungat a ratelor de politică monetară la niveluri scăzute va forța instituțiile financiare locale să fie și mai deschise și pro-active pentru a valorifica oportuitățile de finanțare a agenților economici, în condițiile în care și turațiile creditării persoanelor fizice, care au stat la baza creșterii portofoliilor de credite din ultimii 2 ani ar putea încetini din aceleași rațiuni de prudență descrise mai sus. Respectiv, o eventuală îmbunătățire a accesului la finanțări ar putea da un imbold economiei pentru recuperare și relansare.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce parere aveți despre măsurile Guvernului privind gestionarea efectelor economice și sociale ale pandemiei Covid-19? (alegeți maxim 3)

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: