Bunul samaritean și lipsa microbuzelor

PC: realitatea.md PC: realitatea.md
Data publicării: Vineri, 18 Iulie 2014
Accesări: 9599

Dincolo de disconfortul legat de mobilitatea redusă a locuitorilor mun. Chișinău, conflictul dintre autoritățile locale și administratorii de microbuze s-a dovedit a fi o nouă confirmare a parabolei bunului samaritean. Unii proprietari de automobile au decis să se solidarizeze cu cei care nu dispun de mijloace de transport. Mai mulți automobiliști propun să transporte gratuit persoane, în direcțiile în care se deplasează și ei. Aceștia postează mesaje pe facebook, tipăresc foi A4 cu direcțiile de deplasare prin Chișinău și fac eforturi pentru a fi ușor localizați de către potențialii pasageri. Cum explicăm acest comportament mărinimos?

Se pare totuși că filosoful german Kant avea dreptate: dincolo de interesul personal, suntem conduși (cel puțin unii dintre noi) de un imperativ moral ce ne motivează spre acțiuni pro-sociale. De fapt, această observație nu mai este un secret de cel puțin trei decenii. Numeroase experimente de teren și de laborator au demonstrat că suntem o specie cooperativă — homo reciprocans. Spre deosebire de individul egoist pe care îl întâlnim în manualele de economie, în realitate, observăm contribuții semnificative în bani și timp realizate în interesul colectiv. Mai mult decât atât, suntem predispuși să sancționăm (la un cost personal) comportamente anti-sociale — care deviază de la o oarecare normă de bună conduită[1].

Campania lansată de unii automobiliști din Chișinău reflectă perfect motivațiile sus-menționate: acestora, aparent, le pasă de cei care suferă în rezultatul protestului proprietarilor de microbuze și, în același timp, altruismul automobiliștilor denotă nemulțumirea societății față de calitatea serviciului (semi) public și vine să înlocuiască, temporar, serviciul respectiv. Prin urmare, efectele negative ale șantajului din ultimele zile sunt, cel puțin parțial, atenuate. Autoritățile locale, în căutarea compromisului, ar trebui să țină cont de semnalul trimis de această formă spontană de manifestare socială. Astfel de manifestări sunt, într-adevăr, extrem de utile deoarece permit informației privind valoarea atribuită unui serviciu public să circule de jos (de la utilizatori-alegători) în sus (spre aleșii locali). Autoritățile publice ar trebui să încurajeze cetățenii să-și exprime preferințele și în alte domenii.   

Un alt aspect curios în campania bunilor samariteni este modul în care aceasta a fost organizată. Mesajul tipărit cu destinația șoferului specifică că călătoria este “Gratis” (ex. “Spre Botanica Gratis”). Un grup de cercetători în economia experimentală au demonstrat că de fapt bunilor samariteni nu le pasă de bunăstarea celor care suferă per se, dar mai degrabă de cum acțiunile acestora sunt percepute – ei vor să fie văzuți drept altruiști[2]. Prin urmare, altruismul în societățile moderne bazate pe relații anonime nu poate fi decât public. Acțiunile de voluntariat realizate în cercul “de prieteni”, “check-in”-ul bunilor samariteni pe facebook sunt unii din indicatorii necesității de a-și exprima în public preferințele pro-sociale. Această observație are implicații importante în termeni de politici publice: deciziile pro-sociale, precum achitarea impozitelor, respectarea mediului înconjurător, contribuțiile individuale pentru promovarea culturii, etc., pot fi încurajate prin modelarea/manipularea condițiilor în care aceste decizii sunt luate. Motivațiile reputaționale (de imagine) pot fi ușor utilizate pentru încurajarea comportamentelor pro-sociale. În Marea Britanie, autoritățile publice utilizează cu succes această pârghie pentru a crește nivelul de disciplină fiscală, contribuțiile individuale către organizațiile caritative și pentru a reduce consumul de energie în gospodării[3].  

Exemplul automobiliștilor ar trebui să inspire decidenții de politici publice în trezirea spiritului civic și în alte domenii ale economiei decât transportul public. Intervenția statului în economie poate fi ameliorată prin asemenea forme de manifestări sociale.    


[1] Vezi Fehr E, Fischbacher U (2003) “The nature of human altruism”. Nature 425: 785—791.

[2] Vezi Ariely D, Bracha A, Meier S (2009) “Doing good or doing well? Image motivation and monetary incentives in behaving prosocially”. American Economic Review 99: 544—555.

[3] Vezi Behavioral Insights Team, UK Cabinet Office: https://www.gov.uk/government/organisations/behavioural-insights-team

---------------------------------------------------------------------

rustam romaniuc

 

 Rustam Romaniuc

 Economist asociat EXPERT-GRUP 

  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

 

 

 

 

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: