Procesul  de liberalizare a regimului de vize a ajuns în punctul său final, iar începând de astăzi, cetățenii moldoveni au posibilitatea să călătorească fără vize în 30 de țări. Cu siguranță, este un eveniment istoric pentru Republica Moldova, fiind prima țară din Parteneriatul Estic care beneficiază de asemenea avantaj. Totodată, există anumite incertitudini vizavi de perioada imediat următoare. Acest comentariu trasează principalele provocări legate de perioada “post-liberalizare”.  Provocările descrise trebuie privite ca și ipoteze, derivate din  particularitățile de țară și discursurile din spațiul public sau din experiența țărilor din Balcanii de Vest[1]:

• Provocarea nr. 1: Vizite de scurtă ședere versus “turism în scop de muncă”. Eliminarea vizelor Schengen pentru cetățenii moldoveni se referă la posibilitatea efectuării unor călătorii scurte (90 zile pe durata de 180 de zile). Acest lucru exclude migrația în scopul muncii. Totodată, posibilitatea de a călători pe o durată scurtă în zona Schengen nu trebuie confundată cu dreptul la libera circulație în cadrul UE. De acest drept beneficiază doar cetățenii europeni, pe tot teritoriu UE, aspect ce include de asemenea migrația. Din acest punct de vedere, este greșit ca liberalizarea vizelor să fie interpretată ca mijloc de facilitare a pătrunderii pe piața muncii din Europa.[2] În prezent, în discursurile publice se propagă ideea că liberalizarea vizelor ar crea unele premise pentru ca vizitele de scurtă ședere să se transforme în „turism în scop de muncă”. În acest context, folosirea neconformă a regimului liberalizat de vize poate să genereze efecte cu impact negativ asupra imaginii țării în UE. Totodată, aceasta poate produce complicații pentru durabilitatea regimului respectiv, precum și consecințe nefaste pentru cetățenii infractori (sub formă de amenzi, fie interdicții de călătorie)[3]. Aparent, acest risc este minor, din cauza capacităților demografice limitate ale țării și fluxurilor migraționiste anterioare. Totuși, înăsprirea condițiilor pentru muncitorii moldoveni în Federația Rusă poate determina o oarecare reorientare a fluxurilor migraționiste spre Vest. Aceasta poate fi condiționată și de ameliorarea situației din economia europeană.[4]

Concluzie:  Regimul liberalizat de vize nu prevede posibilitatea de angajare în câmpul muncii în Europa.  Încercările de a ocoli regulile jocului vor implica costuri majore legate de credibilitatea autorităților în relația cu UE. Dacă “turismul în scop de muncă” se va înrădăcina ca fenomen, atunci reintroducerea vizelor pentru moldoveni ar putea fi inevitabilă. Presiuni adiționale asupra regimului fără vize cu UE pot să rezulte ca urmare a pierderii accesului pe piața muncii din Federația Rusă și reorientarea fluxurilor migraționiste.

• Provocarea nr. 2:  Călătorii fără vize versus “noile vechi reguli”. Liberalizarea vizelor se bazează pe reguli stricte, care vor fi testate riguros cel puțin pe termen scurt (6 luni - 1 an) de la intrarea în vigoare. Deși regimul de vize a fost liberalizat, cerințele impuse anterior pentru vizele Schengen rămân valabile în continuare. Așadar, verificarea actelor ce confirmă scopul vizitei, a dovezilor privind situația financiară și a biletelor de întoarcere etc., va avea loc în momentul traversării frontierei statelor Schengen (inclusiv România, Bulgaria, Croația și Cipru). Cel mai probabil, autoritățile moldovenești vor încerca să preia acest rol la ieșirea cetățenilor din țară, pentru a evita cazurile de returnare a moldovenilor de către autoritățile europene.

Concluzie: Pe termen scurt și mediu, e posibil ca acele reguli aplicate anterior la obținerea vizelor Schengen, de către ambasadele UE sau Centrul Comun de Vize[5], să fie folosite pe larg la ieșirea din țară. Or, autoritățile moldovenești vor trebui să asigure că moldovenii nu acționează contrar prevederilor regimului fără vize.

• Provocarea nr. 3: „Scenariul balcanic” și problema azilanților. Liberalizarea vizelor cu țările Balcanilor de Vest (2009-2010) a condus la creșterea ponderii solicitanților de azil din această regiune în statele UE. Potrivit Eurostat[6], acestea se numără în topul țărilor de unde provin cei mai numeroși solicitanți de azi (top 30 pentru 2013: Serbia – locul 4, FYR Macedonia - 12, Albania - 13, Bosnia – 17)[7]. Înainte de liberalizarea vizelor, doar Serbia figura în acest top, ocupând locul 16 (5235 de solicitanți de azil),[8] ceea ce reprezintă cu 12 poziții mai jos decât în 2013. În consecință, mai multe state europene au cerut reintroducerea vizelor pentru cetățenii acestor țări[9], pentru a opri avalanșa de azilanți, determinată de liberalizarea vizelor. Mai mult ca atât, un procent semnificativ din totalul azilanților din aceste țări îl constituie tinerii (între 30-40%). Chiar dacă Moldova nu figurează în clasamentele UE a țărilor exportatoare de azilanți, lucrurile se pot schimba după eliminarea vizelor. Aceasta va depinde însă de gradul de protecție a drepturilor diverselor grupuri de minorități, dar și a situației din raioanele de Est ale țării. În fine, UE dispune de „mecanismul de suspendare”[10], care permite reintroducerea vizelor, dar în condiții excepționale (creșterea numărului de azilanți, imigranți ilegali, refuzuri de readmisie). Reintroducerea vizelor este temporară (pentru 6 luni) și se poate face doar după evaluarea minuțioasă a cauzelor încălcării regimului fără vize.

Concluzii: “Scenariul balcanic” este deocamdată puțin probabil în cazul Moldovei. Cu toate acestea, există o serie de circumstanțe (situația din regiunea transnistreană, respectarea drepturilor minorităților) care pot conduce la prefigurarea unor probleme similare.

• Provocare nr. 4: Activizarea falsificării actelor moldovenești versus avansarea protecției lor. Pașapoartele biometrice moldovenești oferă posibilitatea liberei circulații în UE. De aceea, tentativele de falsificare a acestor acte pot prinde contur, mai ales în condițiile corupției existente în instituțiile publice, dar și a lipsei controlului asupra regiunii transnistrene și asupra evidenței populației din regiune. Totodată, tergiversarea liberalizării vizelor cu Ucraina poate genera un anumit interes pentru actele moldovenești din partea grupărilor infracționale transfrontaliere. Autoritățile centrale au stabilit o serie de măsuri dedicate protejării pașapoartelor biometrice (cipuri cu sisteme de operare avansate, elemente tehnice de securitate, evidența pașapoartelor în baza de date la nivel internațional)[11]. Cu toate acestea, măsurile de securitate nu pot să prevină și nici să combată corupția din instituțiile publice.

Concluzie: Există o serie de constrângeri care creează condiții prielnice pentru practicile de falsificare a pașapoartelor moldovenești, ceea ce o constituie o provocare în fața liberalizării vizelor. Deși autoritățile consolidează măsurile de securizare a actelor, eforturi constante sunt necesare pentru a contracara corupția.

În final, fără a diminua din importanța și beneficiile eliminării regimului de vize de către UE pentru cetățenii moldoveni, prioritatea imediat următoare va ține de asigurarea durabilității facilităților respective. Aceasta va depinde în mod esențial de implementarea angajamentelor țării noastre față de partenerii europeni (în domeniul gestionării migrației, asigurării securității actelor, ordinii și securității publice, precum și în privința respectării drepturilor omului etc.). De aceea, etapa de „post-liberalizare” poate fi considerată și mai importantă. Or, aceasta presupune atât implementarea eficientă a acțiunilor inițiate în faza de pregătire („pre-liberalizare”), cât și identificarea unor soluții eficiente pentru depășirea situațiilor de risc descrise mai sus.

Acest material este realizat de către Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu sprijinul Fundației „Open Society Institute”, în cadrul proiectului de suport instituțional pentru 2013/2014. Afirmațiile și concluziile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.

 

Denis Cenușă

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  

Scrie-i pe Facebook

Twitter: @DionisCenusa