Cetățenii și transparența: impedimente în actul de guvernare?

Data publicării: Vineri, 28 Septembrie 2012
Accesări: 4936

Comentariul economic nr. 141.

Procesul de elaborare a proiectul bugetului pentru anul 2013 a stabilit un anti-record în ceea ce privește transparența și calitatea consultărilor publice. Elaborarea proiectului de buget este un exercițiu prea important pentru ca societatea civilă să accepte marginalizarea sa în acest proces. Încălcarea câtorva prevederi legale și ezitarea în aplicarea bunelor practici privind transparența bugetară ar putea fi interpretate ca un periculos derapaj spre o atitudine mai arogantă a autorităților față de cetățeni. Și lipsa de colaborare a instituțiilor statului în elaborarea proiectului de buget se răsfrânge negativ asupra calității proiectului de buget.    

Problemele legate de procesul de elaborare a proiectului de buget pentru 2013

Ministerul Finanțelor la 21 septembrie a prezentat Guvernului proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2013, proiectul a fost plasat pe site-ul Ministerului la data de 24 septembrie, iar pe 26 septembrie Guvernul deja l-a aprobat și a decis prezentarea acestuia în Parlament. Astfel, proiectul de buget a ajuns în Parlament fără ca acesta să fi fost în modul corespunzător discutat în societate.

În acest fel, Guvernul nu numai că a demonstrat lipsă de respect față de proprii cetățeni, ci și a încălcat prevederile legii privind transparența în procesul decizional. Astfel, a fost încălcat dreptul cetățenilor privind participarea în procesul decizional (art. 6). În conformitate cu legea menționată, art.11 aliniat (1), responsabilitatea pentru organizarea consultațiilor publice o poartă „autoritatea publică responsabilă de elaborarea proiectului de decizie”, în cazul dat Ministerul Finanțelor. De altfel, s-ar putea spune că această lege stabilește standarde minimale de comunicare și transparență, care în cazul bugetului de stat ar trebui să fie mult extinse, cele 15 zile impuse de lege ca termen minim nefiind suficiente pentru a asigura un proces de participare efectiv pentru a discuta un document complex, care reprezintă o reflecție sintetică a tuturor politicilor statului.

De asemenea, prin această atitudine Ministerul Finanțelor a dat dovadă că consideră participarea societății la procesul de elaborare a proiectului de buget ca fiind inutilă și redundantă. În consecință, nu a fost acordată atenția necesară creării condițiilor pentru participarea societății în elaborarea bugetului . În aceste condiții, Consiliul Național de Participare ar trebui să vină cu o solicitare expresă la Guvern privind elaborarea unor instrucțiuni detaliate privind asigurarea transparenței în procesul bugetar. Acest lucru este necesar și pentru a asigura realizarea principiului transparenței enunțat în legea privind sistemul și procesul bugetar (art. 136).

Totodată, dezinteresarea autorităților în transparența elaborării bugetului, ar putea fi explicată și de prezumția acestor autorități că societatea civilă nu are capacități de a se impune ca actor important în acest proces. Este adevărat că unele sectoare sunt foarte slab reprezentate și nu dispun de capacitatea necesară pentru a-și apăra interesele într-un mod efectiv. Astfel, Guvernul nu vede în societatea civilă un partener în elaborarea proiectului de buget,ci mai curând o necesitate formală impusă de lege. Însă fortificarea capacităților societății civile deja a început, odată cu deschiderea mai puternică în 2009 a guvernului față de societate și ar fi regretabil ca societatea să fie descurajată prin lipsa de transparență și graba în adoptarea practic celui mai important proiect de act legislativ.

Procesul de elaborare a legii bugetului pentru anul 2013 a fost grav viciat și prin nefinalizarea printr-o decizie a Guvernului a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2013-2015. Prin urmare, a fost încălcat art. 18 din legea privind sistemul și procesul bugetar , conform căruia „Guvernul, în fiecare an, aprobă în termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, care include obiectivele politicii bugetar-fiscale pe anul bugetar imediat următor şi pe încă cel puţin 2 ani ulteriori, precum şi cadrul de venituri şi cheltuieli bugetare pe anii respectivi, inclusiv limitele de cheltuieli pe autorităţi ale administraţiei publice centrale”.  Este evident, că prin termene proxime nici de cum nu s-a avut în vedere perioada care urmează după prezentarea proiectului de buget în Parlament.

Este de înțeles faptul că anul 2012 este un an dificil pentru elaborarea bugetului. Instabilitatea economiei naționale și regionale, seceta și alți factori au complicat acest proces. În aceste condiții, au ieșit la iveală mai multe probleme legate de capacitatea insuficientă a instituțiilor statului privind elaborarea pronosticurilor economice și găsirea soluțiilor pentru situațiile de risc. Astfel, proiectul a fost elaborat în baza unor indicatori care arată extraordinar de optimist, sursa acestui optimism fiind neclară. În situația dată, ar fi fost mai realist de venit cu o strategie mai rezervată față de creșterea economică pentru 2013, fiindcă efectele rectificărilor bugetare spre reducere sunt mai păguboase decât elaborarea unui proiect de la bun început mai realist. În cazul dat, abordarea optimistă este mai dăunătoare decât una rezervată.

În situația creată, rolul Parlamentului în ce privește organizarea dezbaterilor și consultărilor publice a crescut foarte mult. De asemenea, Parlamentul, după o consultare detaliată cu Ministerului Economiei, Banca Națională, Ministerul Finanțelor și cu alte instituții, inclusiv din societatea civilă și mediul academic ar putea lua decizia remiterii proiectului de buget înapoi la Guvern. În cazul când în rezultatul consultărilor, Parlamentul va considera că parametrii macroeconomici ce au stat la baza elaborării bugetului sunt realizabili, ar trebui ca măcar Parlamentul să organizeze audieri publice cu reprezentanții Guvernului și participarea reprezentanților societății civile.   

Concluzii

Procesul de elaborare a Bugetului de Stat pentru 2013 a derulat cu încălcarea legislației privind transparența decizională și bunelor practici de transparență în procesul bugetar. Experiența ultimilor ani ne arată că Ministerul Finanțelor se confruntă cu greutăți în ce privește respectarea graficului stabilit pentru procesul bugetar, cauzate de mai mulți factori, inclusiv politici. Pentru a face față noilor condiții, este necesară o mai bună reglementare a procesului de elaborare a proiectului de buget, inclusiv asigurarea transparenței. Aceasta ar presupune dezvăluirea modului în care se asigură principiul transparenței în procesul bugetar, regândirea graficului de elaborare și implicare a altor instituții ale statului și dezvoltarea tehnicilor de elaborare a proiectului de buget.

Acest material/publicație este realizat de Consiliul Național pentru Participare, cu suportul Fundaţiei Pontis, în cadrul proiectului ”Consolidarea dialogului sectorial a organizațiilor societății civile din Moldova cu Guvernul” din resursele acordate de către Agenţia Slovacă pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională/SlovakAid și al Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Pontis, SlovakAid, Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida. 

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!