Cum să citim și să înțelegem Raportul Guvernului Republicii Moldova asupra executării bugetului de stat pentru anul 2011?

Data publicării: Joi, 19 Iulie 2012
Accesări: 5195

Comentariul economic nr. 138.

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP a analizat Raportul Guvernului Republicii Moldova asupra executării bugetului de stat pentru anul 2011, pentru a elucida cât de transparent sunt elaborate acest gen de rapoarte, care sunt punctele forte și slabe ale procesului în forma în care derulează astăzi și cum ar putea fi îmbunătățit acest proces.

Corespunde Raportul de executare a bugetului de stat celor mai bune practici internaționale?

Raportul de executare a bugetului de stat publicat în Republica Moldova, în linii mari, corespunde standardelor minime de raportare bugetară. În procesul de Evaluare a Cheltuielilor Publice și Responsabilității Financiare realizat la comanda Comisiei Europene în 2011, raportul de executare a bugetului de stat a primit calificativul C+ (pe scara de la A – calificativul cel mai bun la D – calificativul cel mai rău).

Care sunt progresele realizate în elaborarea Raportului asupra executării bugetului de stat?

În ultimii trei ani Rapoartele asupra executării bugetului de stat au fost elaborate și prezentate la timp. Dacă până în 2006 rapoartele de executare a bugetului de stat elaborate de Guvern nu includeau o notă informativă, ci numai formulare financiare, atunci în 2007, pentru prima dată, Raportul a inclus și o Notă explicativă. Acea Notă, pe lângă o analiză bună a indicatorilor financiari, a mai inclus și o analiză a peste 30 de indicatori de performanță pentru diferite politici și programe. În mod regretabil, rapoartele pentru anii 2008-2011 au fost mult mai seci în această privință, fiind mai degrabă documente scrise în spirit contabil, decât rapoarte analitice care să explice cum bugetul a reflectat prioritățile de politici stabilite.

Ce nu spune Raportul de executare a bugetului pentru 2011?

  • Raportul trece în revistă principalele măsuri de politici adoptate, dar nu arată în mod consistent cum strategia fiscală și bugetară a influențat obiectivele de politică urmărite;
  • La capitolul administrare fiscală și vamală, Raportul prezintă viziunea Serviciului Fiscal de Stat și a Serviciului Vamal asupra misiunilor pe care le îndeplinesc și nu include indicatori relevanți de progres, inclusiv de eficiență instituțională și de facilitare a tranzacțiilor;
  • O importantă întrebare la care nu găsim răspuns în raport este de ce restanțele față de bugetul de stat (410 milioane lei) și cel public (1,2 miliarde lei) continuă să crească cu ritmuri îngrijorătoare de la un an la altul;
  • O problemă sistemică reflectată în rapoartele anuale de executare bugetară este executarea parțială a planurilor de cheltuieli de către executorii de buget; în 2008-2011, câteva instituții - inclusiv Agenția pentru Rezerve Materiale, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriale - au figurat aproape constant în categoria executorilor de buget care au executat bugetul parțial; întrebarea este de ce indisciplina financiară practic nu are impact asupra bugetelor acestor instituții, care cresc constant de la un an la altul;
  • Raportul pentru 2011 relevă agravarea unei probleme sistemice: dependența crescândă a bugetelor unităților administrativ-teritoriale, a fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală și a bugetului de asigurări sociale de stat față de transferurile din bugetul de stat; aceste transferuri reprezintă 44,3% din total cheltuieli bugetare, relevând o problemă structurală profundă în organizarea sistemului finanțelor publice;
  • n raport nu găsim explicații clare vizavi de caracterul imprevizibil și urgent al unor cheltuieli care au fost efectuate din Fondul de Rezervă al Guvernului pe parcursul anului 2011, multe din care sunt nu doar suspecte și efectuate fără a respecta standardele minimale de transparență, dar și cu impact negativ asupra disciplinei financiare;
  • De asemenea, ne-am fi dorit ca raportul să conțină analize mai detaliate și mai obiective asupra situației activelor pe care le deține statul, inclusiv a întreprinderilor de stat sau a societăților comerciale în care statul deține cotă de proprietate semnificative.

Cum ar putea fi îmbunătățite Rapoartele de executare a bugetului de stat?

  • Legislația ar trebui să reglementeze documentele ce fac parte din Raportul de executare a bugetului, structura notei informative și indicatorii care trebuie raportați;
  • Guvernul trebuie să aprobe Raportul de executare a bugetului de stat printr-o Hotărâre de Guvern și să se renunțe la practica bizară când Guvernul aprobă un proiect de Hotărâre de Parlament prin care Parlamentul ulterior aprobă Raportul;
  • Ar oportun ca Parlamentul să aprobe Raportul de executare a bugetului numai după ce are Raportul de audit al Curții de Conturi asupra Raportului de executare;
  • Raportul de executare a bugetului de stat trebuie să arate în mod clar, consistent și consecvent impactul finanțării bugetare asupra obiectivelor de politici sectoriale și generale formulate de Guvern, inclusiv impactul investițiilor de capital;
  • Raportul de executare a bugetului trebuie să explice în mod clar, consistent și consecvent care sunt cauzele abaterilor în executarea veniturilor și cheltuielilor.
  • Guvernul ar trebui să elaboreze și să publice un Raport pentru Cetățeni asupra executării bugetului de stat, în care să arate cum resursele și patrimoniul public au fost utilizate în modul cel mai bun posibil pentru atingerea țintelor de dezvoltare importante pentru cetățeni și companiile private  - reducerea sărăciei, creșterea ocupării, asigurarea unui mediu de afaceri încurajator.
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro