Seceta și Fondul de Rezervă

Data publicării: Marți, 10 Iulie 2012
Accesări: 5434

Comentariul economic nr. 137.

Moldova este în criză. O criză de capacitate și de transparență în actul de guvernare. În pofida unor reforme inițiate și deschiderii formale mai largi față de public, guvernul încă nu a făcut suficient de mult pentru a educa încredere față de politica sa. Multe din reformele promise sunt, în mod obiectiv, dificile și va dura până vor fi implementate. Dar altele – inclusiv asigurarea transparenței și eficienței în utilizarea resurselor publice – nu necesită eforturi ieșite din comun pentru a fi aduse la bun sfârșit. Felul în care este utilizat Fondul de Rezervă de către Guvern developează pe deplin carențele existente.

Ce este Fondul de Rezervă?

Fonduri de Rezervă există în multe țări. Acestea sunt la dispoziția guvernelor centrale și locale și, prin însăși esența lor, sunt destinate pentru a gestiona situații excepționale sau pentru a face față unor urgențe cu adevărat ieșite din comun. În Moldova, Fondul de Rezervă al Guvernului este prevăzut de legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar, iar utilizarea specifică a acestuia este determinată de un regulament aprobat de Parlament. Legea spune că Fondul de Rezervă se utilizează pentru a face față unor sarcini și acțiuni noi care au intervenit pe parcursul anului. Adică, este vorba de acțiuni și măsuri care, prin definiție, nu puteau fi prevăzute la etapa de elaborare a bugetului de stat. Regulamentul este, însă, nițel mai controversat: deși prima categorie de măsuri listată de regulament este înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi avariilor, acesta prevede și finanțarea unor asemenea măsuri - departe de se încadra în categoria celor imprevizibile - ca ajutorul financiar destinat construcţiei şi reparaţiei obiectelor de valoare istorică şi culturală, plata premiilor naţionale de stat şi speciale, cheltuielile aferente decernării lor, finanţarea unor acţiuni ce ţin de promovarea culturii, a limbilor şi tradiţiilor minorităţilor naţionale din republică. Practica însă bate gramatica și în realitate Fondul de Rezervă este cheltuit într-un mod mult mai generos chiar decât prevede regulamentul.

Care este treaba cu seceta?

Seceta care afectează acum Republica Moldova este tocmai genul de evenimente excepționale pentru înlăturarea consecințelor cărora și sunt create Fondurile de Rezervă. În 2010-2011 inundațiile au fost altă categorie de evenimente excepționale pe care Guvernul ar fi trebuit să le gestioneze cu ajutorul Fondului de Rezervă. Are Guvernul banii puși deoparte pentru a gestiona consecințele acestei calamități? Greu de crezut, dacă ne uităm atent pentru finanțarea căror acțiuni este utilizat Fondul de Rezervă. Deși în perioada 2010-2012 Moldova nu a dus lipsă de cataclisme naturale și situații excepționale, pentru finanțarea cheltuielilor legate de înlăturarea consecințelor unor asemenea situații cu adevărat excepționale, din Fondul de Rezervă au fost cheltuiți circa 12 milioane MDL (circa 13% din Fond), o sumă derizorie în comparație cu amploarea pagubelor suferite de cetățeni. Totodată, aceasta sumă este derizorie și în comparație cu cheltuielile pentru activități perfect previzibile care, în mod normal, urmau să fie finanțate din bugetele autorităților respective, nu din Fondul de Rezervă. De exemplu, pentru deplasări peste hotare, organizări de expoziții, recepții, etc. au fost cheltuiți peste 23 milioane MDL.

Pentru ce este utilizat Fondul de Rezervă în realitate?

Din Fondul de Rezervă ajung să fie finanțate activități cu caracter perfect previzibil, care nu pot fi catalogate ca fiind „sarcini noi intervenite pe parcursul anului” și care, în mod normal, trebuiau finanțate din bugetele autorităților responsabile de organizare și derularea acestor activități. Exemple de asemenea acțiuni și sarcini „excepționale” finanțate din Fondul de Rezervă în 2011 și 2012 sunt:

  • Organizarea recepțiilor cu ocazia aniversării a 20-a de la proclamarea independenței (175,9 mii MDL); Chiar ar trebui să credem că în 2010, când planifica bugetul de stat pentru 2011, Guvernul încă nu știa că în următorul an Moldova urmează să împlinească 20 de ani de independență?
  • Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea și desfășurarea paradei militare din 27 august 2011 (municipiul Chișinău) în Piața Marii Adunări Naționale (peste 9 milioane MDL, adică circa 17% din totalul cheltuielilor Fondului în 2011); Vezi comentariul de mai sus.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea și desfășurarea manifestărilor cultural-artistice din 27 august 2011 (1,035 milioane MDL); Din nou, comentariile sunt de prisos.
  • Confecționarea medaliilor comemorative „Participant la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl - 25 ani” (546 mii MDL); Sigur, nimeni în Moldova nu știa că în 2011 se vor împlini exact 25 de ani de la catastrofa de la Cernobîl din 1986.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea manifestărilor cultural-artistice din Piața Marii Adunări Naționale cu ocazia sărbătoririi Revelionului 2012 (1,248 milioane MDL); Manifestațiile astea au fost de o excepționale și neașteptate, iar  luminițele de revelion au ars atât de mult, încât Primăria Municipiului a rămas fără buget aprobat pentru 2011 și în ianuarie-februarie câteva străzi din Chișinău au fost debranșate de la rețeaua de energie electrică pentru datorii.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor de comemorare a 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Republica Moldova (253 mii MDL); Istoricii moldoveni încă cu un an înainte au început să organizeze conferințe internaționale la acest subiect, numai Guvernul moldovean a fost luat pe neprins de veste.
  • Acoperirea cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea manifestărilor de comemorare consacrate Zilei Memoriei (2 martie), 400 mii MDL. Din nou, comentariile sunt de prisos.
  • Pentru acoperirea parțială a cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea unor conferințe științifice în domeniul cercetărilor socioumaniste (258 mii MDL). Evident, aceasta a fost o urgență ieșită din comun a Academiei de Științe.

Întrebări foarte serioase apar în legătură cu legalitatea acoperirii din Fondul de Rezervă a cheltuielilor ce țin de achitarea serviciilor comunale, exploatării clădirii și impozitelor de stat a Întreprinderii de Stat „Cantina Cancelariei de Stat” (2,296 milioane MDL). Dacă o întreprindere de stat, deși prestează servicii de catering la prețuri de piață, este falită, de ce ar trebui aceasta să fie menținută în proprietate statului și să beneficieze de suport financiar bugetar într-o formă atât de inoportună? Cum sunt / au fost sancționați managerii acesteia pentru că au adus o întreprindere amplasată ideal din punct de vedere comercial la asemenea „performanțe”?

De fapt, Ministerul Finanțelor publică un raport foarte detaliat (la nivel de „tranzacții”) cu privire la utilizarea resurselor Fondului de Rezervă. În același timp, persistă probleme grave legate de transparența luării deciziilor de Guvern cu privire la alocarea banilor din Fond. De exemplu, din cele 51,25 milioane MDL cheltuiți în 2011, 18,13 milioane au fost trecuți la capitolul „confidențial”. O singură instituție – Serviciul de Protecție și Pază de Stat – a beneficiat de peste 31% din totalul alocațiilor din Fondul de Rezervă în 2011. Un exemplu și mai bun este că, la solicitarea Ministerului Sănătății, pentru acoperirea cheltuielilor de tratament peste hotare din Fondul de Rezervă au fost cheltuiți 578,6 mii MDL, fără ca Ministerul să se obosească să informeze publicul despre cine anume sunt beneficiarii tratamentului și cum a fost luată această decizie. Nu merită oare toți cetățenii în egală măsură să fie tratați peste hotare? De fapt, majoritatea deciziilor de guvern cu privire la alocarea banilor din Fondul de Rezervă sunt luate fără nici un fel de note informative și fără a respecta normele minimale de transparență decizională.

Care de fapt este problema?

Problema principală constă în faptul că utilizarea banilor din Fondul de Rezervă este practic în afara controlului parlamentar. Reglementările inadecvate creează premisele pentru luarea unor decizii arbitrare în cheltuirea banilor publici. Și nu este vorba de sume neglijabile: în cinci ani, 2007-2011, prin Fondul de Rezervă au fost cheltuiți circa 230 milioane MDL. Sunt necesare intervenții legislative și regulatorii urgente pentru a aduce mai multă ordine în practicile de utilizare a Fondului de Rezervă. Altfel, riscăm să ajungem în situația în care Fondul de Rezervă se va transforma din instrument pentru gestionarea situațiilor de urgență în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice, nu contează că vor veni acestea din „dreapta” sau din „stânga” spectrului politic.

 Acest material/publicație este realizat de „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”. Afirmațiile și concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile finanțatorului.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro