Proiectul Strategiei de susținere a sectorului IMM pentru anii 2012-2020: deja vu?

Data publicării: Vineri, 20 Ianuarie 2012
Autori:
Accesări: 6361

Comentariul economic nr. 131. 

Se pare că Moldova din nou intră în frenezia strategiilor. Cu siguranță, elaborarea unor strategii nu este un lucru rău în sine, având în vedere că în Moldova reforme majore sau intervenții minore sunt necesare în multe sectoare. Astfel, și sectorul Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) are nevoie de o strategie de dezvoltare, proiectul căreia a fost deja elaborat de către Ministerul Economiei. Dar se pare că aceasta urmează traiectoria defectuoasă a majorității strategiilor elaborate în ultimii ani în Moldova. În particular, gândirea strategică pare să se concentreze mai mult pe aspectul semantic al documentului, mai puțin se identifică necesitățile reale ale sectorului și practic nu se trage nici un învățământ din precedentele „strategii”.

Cum NU TREBUIE să fie o strategie de susține a sectorului IMM

Necesitatea unei strategii de susținere a IMM-urilor vine din importanța acestui sector pentru economia națională. Cu toate acestea, proiectul de strategie recent elaborat de Ministerul Economiei[1] nu subliniază suficient de bine acest aspect. Cu siguranță, atragerea investitorilor mari, inclusiv a celor străini, aduce beneficii majore unui stat și acesta ar trebui să creeze condițiile favorabile pentru atragerea investitorilor străini mari. Însă stabilitatea și durabilitatea creșterii economice poate fi atinsă doar prin existența unui sector puternic de IMM. Investitorii mari, și mai cu seamă cei străini, pot oricând re-localiza afacerea atunci când condițiile devin mai puțin favorabile sau o țară vecină oferă condiții mai bune. IMM-urile recurg mai rar la astfel de acțiuni, oferind o mai mare certitudine pentru creșterea economică durabilă.

Astfel, necesitatea susținerii dezvoltării sectorului IMM este incontestabilă. Dar oferă oare prezentul proiect al strategiei această susținere IMM-urilor? Ne așteptăm ca în anul 2020 situația să fie altfel? Cum anume va arăta sectorul IMM-urilor în 2020? Este greu de răspuns la aceste întrebări și de evaluat proiectul strategiei fără a avea la dispoziție Planul de Acțiuni de realizare a acesteia, care în cazul dat, ar fi elementul principal al strategiei. Totuși, chiar și în absența planului de acțiuni identificăm câteva aspecte slabe ale proiectului dat.

  • Orice strategie trebuie să ofere o VIZIUNE clară asupra felului cum va arăta obiectul strategiei la sfârșitul implementării acesteia. Chiar dacă nu este vorba de o reformă care schimbă sistemul, trebuie să existe un scop final, clar identificabil în strategie. Acesta însă practic lipsește. Este adevărat că au fost incluși câțiva indicatori, nivelul-țintă al cărora încă urmează a fi stabilit, și au fost definite unele acțiuni mai specifice pentru fiecare dintre direcțiile strategice de dezvoltare. Acestea însă par a fi doar acțiuni separate, despre care este greu de spus dacă se încadrează într-un lanț logic și de implementare comun.
  • Analiza situației curente și a evoluției sectorului este una superficială, în mare parte bazată doar pe datele statistice făcute publice. Totuși, stocul de date pe care-l are Biroul Național de Statistică nici pe departe nu a fost valorificat la etapa analitică a elaborării strategiei. Analiza SWOT de asemenea este superficială, cu exagerarea unor punctelor forte, care în mare parte sunt doar opinii și ipoteze, și nu rezultate ale unor cercetări.
  • Lipsește o analiză adecvată a sectorului IMM. Acesta nu trebuie privit doar prin prisma evoluției în timp, dar și prin comparații regionale. Astfel, de exemplu, ponderea IMM-urilor în PIB a fost de 28,9% în 2009, în timp ce în UE aceasta depășește 50% din PIB, chiar dacă alți indicatori (ca ponderea în total întreprinderi și ponderea în populația ocupată) diferă mai puțin. Avem oare nevoie să recuperăm acest decalaj și dacă da, cum anume: acestea sunt întrebări esențiale la care strategia nu răspunde. Comparațiile regionale ar permite identificarea problemelor-cheie și a cauzelor acestora. Totodată, în partea de analiză trebuia de identificat rolul IMM-urilor în clusterele create de marile întreprinderi, precum și felul în care IMM-urile generează noi clustere.
  • Strategia pune prea puțin accent pe vectorul de integrare europeană. Deși în text, integrarea europeană este menționată de câteva ori, contextul nu este unul clar și direct, iar acțiunile planificate nu corelează cu strategiile adoptate la nivel european în domeniul IMM-urilor. Aici ne referim la Strategia „Europe 2020”, cu o inițiativă destinată în principal IMM-urilor, Actul Micului Business (Small Business Act for Europe), etc.
  • Cel mai interesant este că, deși numai în ultimii șase ani au existat două strategii de susținere a IMM-urilor pentru perioadele 2006-2008 și 2009-2011, strategia curentă a fost elaborată fără analiza implementării și impactului strategiilor precedente. Sau, dacă a fost făcută această evaluare, concluziile esențiale nu au fost incluse în noua strategie. Altfel, nu este clar care a fost finalitatea Programului de Stat de susținere a dezvoltării IMM pentru anii 2009-2011 și ce învățăminte trag Guvernul și IMM-urile pentru noua strategie. De altfel, această miopie strategică este practic o constantă a procesului de planificare a politicilor din Moldova.
  • Mai mult ca atât, direcțiile strategice au migrat în toate cele trei documente consecutive. Toate obiectivele, cu excepția celui de facilitare a dezvoltării IMM-urilor în regiuni și dezvoltarea capitalului uman, au fost și în strategiile precedente. Cu toate acestea, peste șase ani vedem că guvernul setează aceleași direcții. Care este cauza? De ce nu au realizate obiectivele stabilite anterior sau în ce măsură nu au fost realizate? De ce mai avem nevoie de aceleași direcții și cum vom asigura că de această dată obiectivele vor fi atinse? Unele acțiuni propuse creează impresia unui proces fără sfârșit și că conduc la idea că niciodată nu vom atinge mult doritele obiective, setate aproape cu un deceniu în urmă. De exemplu, Ghilotina 3 cu siguranța va aduce în extaz antreprenorii. Aceasta reformă, în numeroasele ei variante și etape (Ghilotina 1, 2, 2+ și acum 3) poate să-și piardă credibilitatea dacă nu se arată în mod clar ce nu a funcționat la etapele precedente și de ce.

Cum TREBUIE să fie o strategie de susținere a IMM

Astfel, deși nu negăm relevanța direcțiilor strategice de dezvoltare setate în proiectul de strategie, credem că strategia ar putea fi îmbunătățită. În primul rând, strategia trebuie să includă și să se sprijine pe analiza unui volum de informație adițională. Nu știm dacă mai este actual, totuși, propunem o nouă abordare și structură pentru strategie:

  1. Viziunea strategică - care să reflecte în mod convingător importanța sectorului IMM pentru Moldova în prezent, cum evoluția acestuia se va plia pe tendințele economice generale, cum va influența dezvoltarea economică a țării și cum anume doresc principalii agenți ai schimbării  – guvernul și IMM-urile – ca să arate sectorul în anul 2020;
  2. Evoluția sectorului IMM - care trebuie să cuprindă mai multe aspecte: (i) evoluția în timp, (ii) rolul Programului de Stat de susținere a dezvoltării IMM pentru anii 2009-2011 în evoluțiile sectorului și (iii) comparații regionale și cu statele UE cu scopul de a clarifica decalajul de performanțe, capacitatea noastră de recuperare și constrângerile-cheie;
  3. Politicile de susținere a IMM-urilor în contextul integrării europene - ce ar reda statutul și contextul în care sunt plasate IMM-urile din Moldova în comparație cu cele din țările europene sau în proces de aderare;.
  4. Direcțiile strategice de dezvoltare - care probabil ar putea fi revăzute după o analiză mai detaliată a sectorului și a resurselor disponibile;
  5. Implementarea strategiei, alocarea resurselor, planul financiar și conexiunea clară cu bugetul de stat sau alte fonduri;
  6. Monitorizarea, evaluarea și coordonarea strategiei;
  7. Planul de Acțiuni pentru realizarea strategiei.

Totodată, în vederea atingerii unor rezultate superioare în implementarea strategiei credem că este necesar:

  • Analiza mai profundă a sectorului. O strategie trebuie să se bazeze pe o cercetare mult mai riguroasă și mai profundă, cu utilizarea unor indicatori mult mai specifici (de exemplu: numărul întreprinderilor active, indicatori de demografie a IMM-urilor, cauzele inactivității, fenomenul economiei informale în sectorul IMM), inclusiv pe date statistice din rapoartele financiare ale IMM-urilor și pe sondaje;
  • Elaborarea unui raport de implementare a programului precedent de susținere a IMM și evaluarea impactului acestuia. Este necesar de identificat toate restanțele, pentru a determina cauza și a planifica mai bine realizarea strategiei curente, precum și acțiunile fără impact sau impact minor, pentru a nu fi repetate în Planul de Acțiuni ce urmează să fie elaborat;
  • Stabilirea unei conexiuni mai puternice între Strategia de susținere a IMM și alte documente strategice și legi. Or, unele direcții strategice presupun acțiuni la nivel național în mai multe domenii. Cu siguranță, forța de muncă calificată și accesul IMM-urilor la resursele publice destinate cercetării sunt esențiale, dar includerea acestor obiective doar în strategia dată nu poate îndrepta situația existentă, fără a schimba, de exemplu, legislația din domeniul educațional și din domeniul de cercetare și dezvoltare. Dacă forța de muncă calificată este o prioritate și în strategia Moldova 2020 (deși și acolo este foarte vag descris care sunt obiectivele pentru 2020 și ce se va întreprinde pentru aceasta), despre reformarea sistemului de cercetare și dezvoltare se vorbește încă cu frică. Deși subiectul a fost adus în discuții de câteva ori și există dubii serioase că actuala situație este optimală, între timp Academia de Științe a Moldovei își păstrează poziția de monopolist în distribuirea resurselor pentru cercetare și dezvoltare. În cadrul unui asemenea aranjament instituțional, IMM-urile pot nici să nu viseze la accesarea resurselor. Sau dacă vorbim despre facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni, cum aceasta corelează cu Strategia de Descentralizare și cu politicile existente de dezvoltare regională?
  • Stabilirea unei conexiuni mai puternice dintre strategie și vectorul integrării europene. Se poate efectua chiar o analiză a statutului implementării principiilor Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici (European Charter for Small Enterprises). De asemenea, pot fi utilizați indicatorii relevanți pentru comparații din Carta respectivă;
  • Obiectivele specifice trebuie corelate cu capacitățile reale ale țării de a le atinge, fiind vorba, în special, de resursele umane și financiare existente. Indicatorii-țintă ce vor fi stabiliți trebuie să fie bazați anume pe aceste criterii;
  • Strategia nu oferă informație asupra resurselor ce vor fi alocate. Posibil aceasta încă urmează a fi inclusă în strategie, dar direcțiile pot fi setate doar după o evaluare a resurselor disponibile pentru implementarea strategiei. Astfel, acestea trebuie să fie incluse într-un capitol separat. Nu știm dacă în procesul de elaborare a proiectului strategiei a fost luat în calcul că asistența externă pentru dezvoltare ar putea scădea în următorii ani. Dacă pentru precedentele două strategii am avut ceva finanțare externă și, în aceste condiții obiectivele nu au fost realizate, atunci la ce ne așteptăm dacă admitem scenariul că resursele externe vor scădea?

Concluzii

În avântul lor strategic, Guvernului și ministerelor uneori le scapă câteva aspecte importante. Astfel, la elaborarea Strategiei de susținere a sectorului IMM pentru anii 2012-2020, se pare că s-a uitat de necesitatea mai mult decât evidentă de analiză a implementării și evaluare a impactului strategiilor precedente de susținere a IMM. Acesta este însă un aspect-cheie, pentru că, de fapt, direcțiile strategice au migrat din precedentele strategii în proiectul nou, cu modificări minore, și doar două aspecte sunt noi, cele ce țin de dezvoltarea capitalului uman și facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni. Astfel, dacă după șase ani rămânem cu aceleași obiective, întrebarea logică este: cum evităm un nou eșec? Vom mai scrie, în 2020, o nouă strategie de dezvoltare a IMM-urilor pentru perioada 2021-2030? Cu siguranță, în ultimii ani au fost atinse unele succese, dar dacă obiectivele de dezvoltare rămân valabile, aceasta înseamnă că există probleme pe care proiectul de strategie nu le-a identificat în mod clar. Strategia trebuie să fie mult mai exactă, bazată pe o analiză mai profundă, cu încurajarea unei coordonări mai eficiente între diferite instituții și documente strategice. De altfel, setarea direcțiilor prioritare și acțiunilor-cheie ce urmează a fi incluse în Planul de Acțiuni, se poate face doar când se identifică problemele, se definesc clar și realist aspirațiile și se estimează resursele disponibile pentru realizarea acestora.


 Acest material este realizat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: