Mediul de afaceri: putem să-l îmbunătăţim prin „Zonele Economice Libere”?

Data publicării: Miercuri, 07 Decembrie 2011
Autori:
Accesări: 5195

Comentariul economic nr. 125

Mediul de afaceri repezită un set complex de elemente alcătuit din politici publice, infrastructură şi parametri sociali care determină într-o măsură considerabilă volumul de investiţii dintr-o anumită economie. Abordarea simplistă a noţiunii de „mediu de afaceri” poate diminua semnificativ eficacitatea politicilor orientate spre stimularea investiţiilor. Una din greşelile tradiţionale comise de guverne, în acest sens, este supraestimarea stimulilor fiscali, în particular a rolului zonelor economice libere. În această analiză evaluăm, la nivel conceptual, zonele economice libere ca soluţie pentru atragerea investitorilor. 

Riscul simplificării excesive

Ori de câte ori reprezentanţii Ministerului Economiei (MEC) vorbesc despre importanţa atragerii ISD, mai devreme sau mai târziu ei vor menţiona necesitatea de a îmbunătăţi „mediul de afaceri”. Deşi relaţia dintre aceste două noţiuni este destul de simplă - un mediu de afaceri favorabil ar trebui să stimuleze investiţiile străine directe (ISD) – multe ţări est-europene au suferit eşecuri încercând să pună acest principiu în practică. Moldova nu este o excepţie: toate strategiile naţionale menite să îmbunătăţească mediul de afaceri nu au avut un impact semnificativ asupra nivelului de ISD. Întrebarea este - de ce eforturile depuse nu aduc rezultate?

Problema se află parţial în definirea şi cuantificarea calităţii mediului de afaceri. În proiectul Strategiei de Dezvoltare Naţională „Moldova-2020” prezentate recent de către MEC unicul aspect analizat în cadrul capitolului „mediul de afaceri” este locul pe care îl ocupă Republica Moldova în clasamentele internaţionale, cum ar fi Doing Business şi Global Competitiveness Report. Acest exemplu reflectă viziunea destul de simplistă a autorităţilor asupra mediului de afaceri. Deşi clasamente de afaceri pot oferi informaţii valoroase cu privire la povara administrativă, decizia de a lansa o afacere foarte rar se bazează pe numărul de zile necesare pentru a trece un lot de marfă prin vamă sau pe numărul procedurilor necesare pentru a înregistra o afacere. Modificări minore în aceşti parametri de la un an la altul sunt şi mai puţin capabile să afecteze decizia de a investi. Prin urmare nu este surprinzător că eforturile îndreptate spre modificarea poziţiei în clasament nu reuşesc să influenţeze volumul ISD. Mediul de afaceri este mult mai complex şi ameliorarea acestuia trebuie să fie abordată în mod corespunzător.

Din nou despre „Zonele economice libere”

O strategie eficientă orientată spre ameliorarea mediului de afaceri ar trebui să abordeze problemele reale ale businessului. Una dintre cele mai importante variabile în acest sens este regimul fiscal. Eficienţa cadrului legal în multe economii est-europene este tulburată, în particular, de existenţa Zonelor Economice Libere (ZEL). Investitorii sunt atraşi să deschidă o afacere în ZEL, în primul rând, prin stimulentele fiscale. Această abordare ne pare una fundamental greşită. În primul rând, aceste derogări sporesc complexitatea cadrului fiscal general, iar un mediu fiscal complicat este de obicei o invitaţie spre abuz. În al doilea rând, ZEL creează distorsiuni în cadrul competiţional în care activează agenţii economici: stimulentele oferite unui grup de investitori sunt subvenţionate prin intermediul unui regim fiscal mai dur aplicat agenţilor economici din afara ZEL. În al treilea rând, „parcurile tehnologice” nu apar întâmplător - o industrie este viabilă deoarece cineva a dezvoltat această industrie anterior. În consecinţă, ar trebui să ne aşteptăm că ZEL vor fi ocupate nu de pionierii industriei, ci de către urmaşi. Astfel, pionieri reali, care îşi construiesc afacerile fără subvenţiile ZEL, sunt pedepsiţi prin propriul succes - concurenţii lor beneficiază de un regim fiscal mai favorabil.

Deficienţele ZEL nu anulează toate potenţialele lor beneficii; în particular, ZEL pot elimina rapid deficienţele de reglementare ce constrâng industriile promiţătoare. Dar până la urmă aceste deficienţe vor trebui să fie adresate în mod adecvat. În primul rând, prin asigurarea unui cadru fiscal omogen care tratează egal toţi agenţii economici, în loc să facă sute de excepţii pentru unii dintre ei. În al doilea rând, prin plasarea unui accent mai ponderabil pe stimulentele non-fiscale oferite de ZEL. Acestea includ crearea infrastructurii publice ce ar putea fi utilizată de către rezidenţii ZEL gratis sau la tarife mai avantajoase. Într-adevăr, chiar dacă diferenţa de tarif va fi finanţată din resurse bugetare, o conexiune rutieră sau internet sau un sistem de irigare generează distorsiuni fiscale mult mai mici decât o clauză preferenţială din codul fiscal. Şi în al treilea rând, prin admiterea în ZEL numai a acelor afaceri ce sunt cu adevărat inovative pentru ţară, astfel ca pionierii ce au lansat afaceri în afara ZEL-urilor să nu fie penalizaţi.

Concluzii

Exemplul de mai sus ilustrează proiectarea inadecvată a ZEL-urilor ce afectează mediul de afaceri în Moldova. Există şi altele. Rezolvarea celor mai multe este fie ignorată, fie cade sub responsabilitatea unor instituţii ce nu dispun de resursele şi competenţele necesare pentru a „personaliza” procesul de atragere a investiţiilor. Din această cauză, publicului îi este educată impresia că este mai oportun de introdus un pachet de stimulente fiscale, decât de dezvoltat o infrastructură benefică, atât pentru investitori străini, cât şi pentru companiile locale. În economiile caracterizate prin distorsiuni şi riscuri majore de piaţă, investitorii potenţiali au nevoie de soluţii personalizate. În prezent, în Moldova nu există agenţii de promovare a investiţiilor care ar funcţiona după acest model şi care ar oferi astfel de soluţii, în timp ce majoritatea companiilor de consultanţă asistă clienţii doar la rezolvarea problemelor deja existente. Singura soluţie a acestor probleme ar fi deschiderea unei agenţii de promovare a investiţiilor ce ar fi împuternicită şi capabilă să interacţioneze cu potenţiali investitori la un nivel mult mai profund decât până în prezent.

Acest document este realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Tipărește
Autori:

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!