Imprimă această pagină

Ce implică noua direcţie a politicii monetare a BNM?

Data publicării: Luni, 28 Noiembrie 2011
Autori:
Accesări: 5191


Comentariul economic nr. 123

După o majorare constantă a ratei de refinanţare de la minimul istoric de 5% până la 10% de pe parcursul ultimilor 2 ani, pentru prima data după recenta criză economică Banca Naţională a Moldovei a decis reducerea ratei de bază cu 0.5 puncte. La prima vedere, măsura respectivă este neaşteptată în contextul în care inflaţia anuală depăşeşte esenţial nivelul ţintit de banca centrală, iar creşterea economică, deşi încetineşte, rămâne încă destul de înaltă. În cele ce urmează, vom încerca să găsim explicaţia acestei decizii şi, în special, să anticipăm implicaţiile acesteia asupra întregii economii.

Care este motivaţia?

În primul rând, pentru a înţelege deciziile de politică monetară trebuie să ţinem cont de abordarea anticipatorie („forward-looking”) de care se conduce orice bancă centrală cu regim de ţintire a inflaţiei, precum este şi BNM. Astfel, datorită perioadei de timp de circa 3-4 trimestre necesare pentru ca acţiunile băncii centrale să aibă efect, autorităţile monetare sunt preocupate în special de aşteptările inflaţioniste şi mai puţin de inflaţia curentă. Prin urmare, deşi recenta reducere a ratei de bază pare neaşteptată în contextul unei inflaţii anuale care depăşeşte esenţial ţinta băncii centrale (8.9% faţă de 5% ±1 p.p.), aceasta este perfect argumentată de următoarele aspecte:

  • Aşteptările unui proces dezinflaţionist pronunţat în 2012. Conform prognozelor, rata anuală a inflaţiei ar putea coborî la nivelul 6.5%-7.0% pe parcursul anului viitor, odată cu eliminarea factorilor non-monetari care au cauzat majorarea preţurilor, în special, în a doua jumătate a anului curent. Acestea vizează ajustarea tarifelor la serviciile comunale, creşterea preţurilor regionale la produse alimentare sau a costurilor de producţie, care au un efect de scurtă durată (maximum 1 an), dar care nu pot fi controlaţi de banca centrală. Prin urmare, BNM practic ignoră actualul nivel al inflaţiei şi se adaptează la procesul dezinflaţionist aşteptat pentru anul 2012. În aşa mod, aceasta urmăreşte ca politica monetară să nu implice efecte adverse asupra creşterii economice.
  • Aşteptările macroeconomice negative externe pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro. Situaţia economică dificilă la nivel regional şi global, manifestată prin contractarea cererii de consum, declinul producţiei industriale şi încetinirea ratei de creştere economică, şi posibilitatea acutizării acesteia va contribui la amplificarea procesului deflaţionist aşteptat în 2012. Totodată, repercusiunile asupra economiei moldoveneşti nu se vor lăsa aşteptate, fapt ce implică şi o relaxare corespunzătoare a politicii monetare pentru a amortiza aceste efecte negative.
  • Nivelul înalt de incertitudine privind evoluţiile economice externe şi interne. Aceasta determină BNM să promoveze o politică monetară foarte inertă, astfel încât modificările ratei de refinanţare se distribuie pe parcursul mai multor perioade de timp. Prin urmare, este foarte probabil ca recenta diminuare cu doar 0.5 p.p. să fie doar prima etapă în procesul de ajustare la procesul dezinflaţionist aşteptat pentru anul viitor.

Care ar putea fi efectele?

Teoretic, procesul de transmisie a deciziilor de politică monetară implică mai multe etape: diminuarea ratei de bază permite băncilor să se împrumute mai ieftin, ceea ce duce la diminuarea dobânzilor la credite, apoi la creşterea creditării şi, respectiv, a consumului şi a investiţiilor. Finalmente aceasta se reflectă asupra creşterii preţurilor şi deprecierii monedei naţionale. Însă care ar putea fi impactul, la modul practic, al diminuării ratei de bază cu 0.5 p.p. în cazul economiei moldoveneşti? Pe termen scurt – neglijabil. Cauza este că există o multitudine de factori care afectează eficienţa politicii monetare, principalii fiind piaţa amorfă de capital şi nivelul înalt de lichidităţi din sistemul bancar, care fac băncile neinteresate în împrumuturi reciproce sau de la banca centrală. Însă, pe termen mediu, decizia respectivă ar putea susţine procesul de diminuare a dobânzilor început de acum 2 ani şi ar putea încetini declinul activităţii de creditare care deja poate fi observat şi care ar putea să se accentueze în condiţiile acutizării situaţiei economice externe.

Adiţional, relaxarea politicii monetare determină, practic în mod proporţional: (i) diminuarea dobânzilor cu care guvernul se împrumută pe piaţa internă prin intermediul valorilor mobiliare de stat, precum şi (ii) reducerea costurilor cu care BNM efectuează operaţiunile de sterilizare a surplusului de lichidităţi din sistemul bancar.

Totuşi, cele mai importante aspecte ale deciziei respective a BNM nu ţin de impactul acesteia, care va fi unul neesenţial, ci, mai curând, semnifică o schimbare esenţială a cadrului macroeconomic la nivel regional şi naţional. În acest context, deşi economia moldovenească continuă să crească cu un ritm înalt, deja apar primele semnale privind răcirea creşterii economiei. Astfel, pentru prima data din ultimele 20 de luni volumul creditelor noi a diminuat cu 0.6% la finele lunii octombrie, fiind un răspuns evident al băncilor şi a sectorului real la creşterea incertitudinii şi a riscurilor unui derapaj recesionist din regiune. Totodată, rata de creştere a volumului banilor în circulaţie a încetinit constant, la fel ca şi cifrele de afaceri pentru comerţul cu amănuntul şi ridicata, fapt ce relevă încetinirea creşterii cererii de consum. Astfel, o eventuală înrăutăţire a situaţiei economice externe va amplifica procesele respective, în special în urma diminuării remitenţelor şi a exporturilor. Prin urmare, BNM încearcă să pregătească economia pentru noile constrângeri macroeconomice, iar în următoarele luni am putea să ne aşteptăm la continuare procesului de adaptare a politicii monetare prin continuarea reducerii treptate a ratei de refinanţare. 

Acest document este realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce acțiuni sunt necesare pentru a susține companiile pe timp de coronacriză (alegeți maxim 3)?

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: