Au devenit băncile mai sigure decât statul? Sau despre unul dintre paradoxurile economiei moldovenești

Data publicării: Marți, 11 Octombrie 2011
Autori:
Accesări: 4598

Comentariul economic nr. 118

Începând cu a doua jumătate a anului 2010 asistăm la un fenomen fără precedent pentru economia moldovenească (cel puțin de când sunt disponibile date): ratele dobânzilor la depozitele bancare sunt inferioare celor aferente valorilor mobiliare de stat (VMS). Aceasta contravine teoriei economice tradiționale, conform căreia statul beneficiază de luxul de a fi cel mai sigur debitor, fapt ce îi permite să se crediteze la cele mai mici costuri. Dar viața bate filmul. La finele lunii august băncile moldovenești au putut să se crediteze de la populație sub forma atragerii de depozite la costuri cu circa 60% mai mici față de Ministerul Finanțelor. Care sunt cauzele și, mai ales, riscurile acestui fenomen?

Care este problema?

În mod tradițional, se consideră că cele mai sigure investiții sunt cele făcute în valorile mobiliare de stat (VMS) din cauza probabilității minime de intrare a statului în faliment. Prin urmare, dobânzile la VMS sunt, în mod normal, cele mai mici de pe piață, astfel încât diferențele dintre acestea și dobânzile la oricare alte plasamente definesc primele de risc. În Moldova, însă, la finele lunii august dobânzile la titlurile de stat au depășit cu circa 5 p.p. dobânzile la depozitele bancare cu scadențe similare. Situația respectivă se observă încă din toamna anului 2010, însă această discrepanță niciodată nu a fost atât de mare. Aparent, acesta este un non-sens economic care sugerează că băncile, în calitate de debitor, sunt mai sigure decât statul (sau că statul este mai riscant decât băncile). Aceasta contribuie la creșterea costurilor cu care statul se împrumută pe intern, care, conform datelor pentru august 2011 au fost cu circa 26% mai mari față de august 2010, în timp ce datoria de stat internă a crescut cu doar 1%. Având în vedere faptul că aceste costuri sunt achitate din banii plătitorilor de taxe, repercusiunile acestui fenomen sunt simțite nemijlocit de către populație.

Care sunt cauzele?

Există 3 factori esențiali care explică creșterea discrepanței dintre dobânzile la titlurile de stat și depozite:

  1.  Reevaluarea riscului de țară în contextul crizei datoriilor suverane pe plan extern. Una din repercusiunile pe termen lung a actualei crize a datoriilor suverane este revizuirea conceptului că Statul ar fi cel mai sigur debitor. Acesta le-a oferit guvernelor luxul de a-și finanța deficitele în cele mai avantajoase condiții de pe piață. Însă dezechilibrele finanțelor publice din mai multe state europene, evidențiate în ultima perioadă, au spulberat această afirmație. Investitorii reevaluează peste tot riscul de țară, iar dobânzile la titlurile de stat au crescut în majoritatea țărilor europene, fapt ce nu a putut să nu afecteze și Republica Moldova.

  2.  Reorientarea băncilor de la creditarea statului la creditarea sectorului real (flight from safety to profits). Aceasta este determinată de recuperarea economică foarte dinamică a economiei moldovenești însoțită de îmbunătățirea așteptărilor macroeconomice din partea băncilor și agenților economici. Astfel, în ultimul timp am asistat la reorientarea resurselor bancare de la creditarea statului spre sectorului real, opțiune care oferă băncilor o profitabilitate net superioară: raportul dintre soldul investițiilor bancare în titlurile de stat și creditele comerciale s-a diminuat cu circa 15% în august 2011 față de aceeași perioadă din anul precedent. Prin urmare, răcirea cererii pentru VMS determină statul să majoreze dobânzile pentru a motiva în continuare băncile să finanțeze deficitul bugetar.

  3.  Lipsa opțiunilor alternative de investiții. Aceasta se referă, în primul rând, la subdezvoltarea pieței interne de capital și, respectiv, lipsa unei concurențe sănătoase dintre sectorul financiar bancar și cel nebancar. Astfel, populația și, în special, agenții economici dispun de un spectru limitat de opțiuni investiționale financiare, majoritatea, volens-nolens, alegând depozitele bancare. Prin urmare, în virtutea abundenței de lichidități și pe fondul creșterii veniturilor disponibile ale populației băncile au posibilitatea să mențină dobânzile pentru depozite la nivele atât de mici.

Care sunt riscurile?

Principalele riscuri asociate cu acest fenomen, pe termen scurt, costau în efectul de eliminare a investițiilor (crowding out effect), iar pe termen lung – în creșterea costurilor de deservire a datoriei de stat interne:

Pe termen scurt, situația în care dobânzile la titlurile de stat sunt superioare dobânzilor la depozitele bancare oferă băncilor posibilitatea inedită de a obține profituri împrumutându-se de la populație în condiții avantajoase și investind imediat în VMS. Luând în considerație nivelul de risc net inferior asociat cu creditarea statului față de creditarea sectorului real, această situație ar putea determina băncile să renunțe la finanțarea unor proiecte investiționale în favoarea titlurilor de stat. Deoarece acești bani sunt utilizați exclusiv pentru acoperirea unor deficite temporare de casă și nu pentru investiții, acest fenomen afectează negativ climatul investițional și contribuie la alocarea suboptimală a resurselor în economie. 

Pe termen lung, guvernul trebuie să ia în calcul riscul creșterii costurilor de finanțare a deficitului de stat datorită creșterii dobânzilor la VMS ceea ce contribuie la o cheltuire risipitoare a banilor publici. Acest fapt mai este condiționat de caracterul piramidal al gestionării datoriei de stat interne: emiterea noilor titluri de stat pentru acoperirea celor precedente.

În concluzie, fenomenul paradoxal urmărit în ultimul timp în economia moldovenească este determinat atât de tendințele economice interne și externe, cât și de anumite deficiențe sistemice legate de subdezvoltarea pieței de capital și concurența slabă dintre sectorul financiar bancar și cel nebancar. Pornind de la riscurile pe termen scurt și lung identificate, reducerea datoriei publice interne, dezvoltarea pieței de capital și impulsionarea concurenței din sectorul financiar trebuie să figureze printre prioritățile agendei de guvernare.

  

Acest document este realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!