Comentariul economic nr. 113 

Deşi în luna august, preţurile s-au diminuat în raport cu luna precedentă, nivelul anual al inflaţiei a atins cifra de 9.2%, fiind una din cele mai înalte creşteri  din regiune. Această scurtă analiză va relata cauzele majore ale fenomenului inflaţionist din Moldova, care este gravitatea problemei şi la ce trebuie să ne aşteptăm în viitorul apropiat.

Cadrul general

La finele lunii august, nivelul inflaţiei, exprimat prin indicele preţurilor de consum (IPC) a consemnat o diminuare cu 0,1% faţă de luna precedentă. Totodată, faţă de luna corespunzătoare anului precedent aceasta a crescut până la 9,2%, depăşind ţinta BNM pe termen mediu de 5% (±1,5 p.p.). Spre deosebire de lunile precedente, când IPC era propulsat de scumpirea serviciilor cu preţuri reglementate (încălzirea termică, energia electrică, gaze naturale), în prezent nivelul inflaţiei este determinată preponderent de creşterea preţurilor la produsele alimentare (+13,6%). Astfel, cu o pondere de 34,1% în coşul produselor de consum, acestea au contribuit cu 4.63 p.p. la inflaţia anuală, generând peste jumătate din presiunile inflaţioniste existente în această perioadă. Impactul celorlalte componente ale IPC a fost mult mai modest: serviciile s-au scumpit cu 7,7% datorită eliminării efectelor directe ale majorărilor precedente de tarife, iar produsele nealimentare – cu doar 6,2%.

Per ansamblu, inflaţia anuală de 9,2% a fost mai înaltă faţă de principalii parteneri comerciali ai ţării noastre: Ucraina (+8,9%), Rusia (+8,2%) şi România (în jur de 5%). Totodată, creşterea preţurilor la produsele alimentare din aceste ţări a fost net inferioară Moldovei, ceea ce relevă faptul că scumpirea atât de pronunţată a acestor produse a fost cauzată mai mult de factori interni, decât de cei externi. Această idee este coroborată şi de evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale. Astfel, în august faţă de luna corespunzătoare anului precedent, leul moldovenesc s-a apreciat faţă de principala valută de referinţă – dolarul SUA - cu peste 6%, fapt ce a atenuat presiunile inflaţioniste externe.

De ce cresc preţurile?

Creşterea preţurilor poate fi datorată atât grupului de factori din partea ofertei, care derivă, de obicei, din scumpirea inputurilor sau restrângerea producţiei, cât şi din partea cererii, care se asociază cu creşterea veniturilor disponibile sau extinderea pieţelor externe. În cazul Moldovei, având în vedere discrepanţa vizibilă dintre inflaţia de bază (4,1%) şi IPC (9,2%), predomină primul set de factori. Cu toate acestea, în contextul creşterii atât de puternice a remitenţelor, salariilor şi creditelor o bună parte din presiunile inflaţioniste au la bază şi creşterea cererii.  

Factorii inflaţionişti din partea ofertei:

• Recolta de fructe şi legume mai slabă faţă de anul precedent datorită condiţiilor climaterice mai puţin favorabile din anul curent faţă de anul trecut. Aceasta a atenuat efectul sezonier al ieftinirii acestor produse pe parcursul verii. Astfel, în august 2011 legumele s-au ieftinit cu 8,7%, iar fructele cu 1%, în timp ce în anul trecut ieftinirile au fost de 21,1% şi, respectiv, 9,2%.
• Creşterea costurilor de producţie. Aceasta a fost determinată de propagarea efectelor de runda a doua de pe urma majorării din lunile precedente a tarifelor la serviciile comunale. Totodată, acestea au fost alimentate de scumpirea combustibililor ca efect întârziat al scumpirilor din luna iulie.
• Creşterea preţurilor regionale. Aceasta a cauzat ajustări corespunzătoare la nivel local în special pentru zahăr şi ulei vegetal (ca efect al scumpirii materiei prime).
• Deficienţele structurale persistente din economia naţională. Deficiențele date au stat la baza fenomenului inflaţionist din Moldova pe tot parcursul perioadei de tranziţie. Acestea sunt manifestate prin cadrul concurenţial imperfect pe multe pieţe importante, nivelul înalt al ineficienţei manageriale din cadrul multor întreprinderi importante, implicarea excesivă a statului în diverse sectoare, mecanismele lente de transmisie a politicii monetare.

Factorii din partea cererii:

• Creşterea pronunţată a activităţii de creditare cu circa 20%, a remitenţelor – cu circa 15%[1] şi a salariilor – cu circa 11%[2] au alimentat cererea internă, fapt ce, în mod evident, a motivat producătorii să majoreze preţurile de comercializare. Un exemplu elocvent este scumpirea materialelor de construcţie (+14,8%), datorită relansării acestui sector.
• Creşterea exporturilor pentru unele produse a contribuit, automat, la reducerea ofertei interne şi la ajustarea preţurilor interne, ceea ce s-a reflectat în scumpiri la nivel local, în special a ouălor (+58.7%) şi a zahărului (+17,3%).

În loc de concluzii sau care sunt motivele de îngrijorare?

În contextul evoluţiei inflaţiei din ultimii 10 ani, timp în care creşterea medie a preţurilor a fost de 10,7%[3], actuala situaţie nu pare deloc ieşită din comun. Mai mult decât atât, potrivit prognozelor, aceasta ar putea rămâne la nivelul de 8,5%-9,5% până la finele anului curent - abaterea ar putea fi cauzată de impactul majorării tarifelor la gaz şi, eventual, la unele servicii comunale; iar în anii 2012-2013 aceasta ar putea coborî la nivelul de 6%. Cu toate acestea, principale îngrijorări ţin de repercusiunile directe ale inflaţiei care sunt simţite, în primul rând, de către păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei. Totodată, inflaţia  penalizează cei care fac economii în favoarea celor care consumă, fapt ce afectează negativ sistemul bancar şi climatul investiţional per ansamblu. O altă repercusiune constă în redistribuirea veniturilor de la creditori la debitori ceea ce alimentează reticenţa băncilor de a acorda credite – un domeniu dureros pentru ţara noastră. Finalmente, inflaţia subminează calitatea actualei relansări economice şi semnalizează asupra persistenţei problemelor sistemice specifice economiei naţionale de până la criză, fapt ce motivează necesitatea accelerării reformelor structurale propuse în programul de guvernare.

Acest document apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză și prognoză economică independentă” realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” cu susținerea Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Mesajul aparține Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.