Consumăm din abundenţă, după ani de abstinenţă?

Data publicării: Miercuri, 24 August 2011
Autori:
Accesări: 4547

Comentariul economic nr. 111

După ce pe parcursul mai multor luni am încercat să facem diverse presupuneri și estimări proprii privind evoluţia comerţului interior în anul 2011, BNS în sfârșit a făcut publice datele privind cifra de afaceri în comerţ și servicii pentru primul semestru. Acestea sunt pe cât de îmbucurătoare, pe atât și de surprinzătoare. Analiză dată aruncă o privire obiectivă asupra evoluţiilor recente și încearcă să determine implicaţiile acestora.

Cu siguranţă, creșterea de 20,6% f-a-p a volumului comerţului cu amănuntul în primul semestru este uimitoare, chiar dacă era evident că acesta cunoscuse o evoluţie pozitivă superioară celei din perioada iniţială a recuperării economice. Acest salt în ritmul de creștere de la circa 10% în medie în anul 2010, la 20% în anul 2011 provoacă și unele întrebări. Dar la o privire mai atentă observăm că sursele de finanţare a consumului au crescut la fel de impresionant:

  • Remitenţele, pe care deja toată lumea le-a acceptat ca fiind principala sursă a consumului în Moldova, au avansat în primul semestru cu 20% f-a-p, pe când în 2010 creșterea medie a acestora a fost doar de 5%1. După revenirea remitenţelor, în anul 2010, la trendul ascendent, comerţul cu amănuntul a urmat îndeaproape direcţia acestora;
  • Salariile, care încă reprezintă principala sursă de venit a gospodăriilor casnice (circa 48%) au crescut în medie în primul semestru al anului cu 5.6% lunar (în termeni reali, adică ajustaţi la Indicele Preţurilor de Consum). În anul 2010, creșterea a fost de doar 0.7%. Chiar dacă evoluţia consumului corelează mai slab cu modificările salariilor decât cu evoluţia remitenţelor, cu siguranţă, o asemenea majorare nu poate fi neglijată;
  • Creditul de consum, deși mult mai puţin important în comparaţie cu alte surse de venit, de asemenea a avansat mai puternic în T1`11 în comparaţie cu T1`10. Totuși, din T2`11 până la sfârșit de an, acesta puţin probabil că va mai atinge la rate de creștere similare celor din perioadele corespunzătoare ale anului 2010.

Astfel, constatăm că, cu adevărat, există premise pentru creșterea puternică a consumului intern. Ritmuri similare de avansare a comerţului interior de bunuri au fost înregistrate în 2007 și 2008, dar au avut o durată mai scurtă. Și totuși, au existat și perioade de creștere mult mai puternică a veniturilor populaţiei (când remitenţele avansau cu până la 50% f-a-p, iar salariile - până la 14%), dar nu întotdeauna acestea au fost însoţite de un salt atât de important în consum. Și atunci apare întrebarea logică care ar fi cauza unei asemenea evoluţii impresionante a consumului în 2011. Este oare posibil, ca după o perioadă mai îndelungată de abstinenţă, cererea internă să crească atât de puternic? Ar putea fi și aceasta o explicaţie, având în vedere că în perioadele cele mai prospere pentru populaţie, concomitent cu veniturile creșteau și economiile populaţiei (depozitele persoanelor fizice la băncile comerciale). Însă în anul 2011, aceasta nu a fost cazul. Până în luna aprilie inclusiv, volumul depozitelor persoanelor fizice a fost în scădere, cu doar o ușoară creștere în mai și iunie. Respectiv, tindem să credem că populaţia într-adevăr s-a avântat să consume mai mult, după limitele și restricţiile impuse de frica faţă de criza globală, și chiar să consume din economii, ratele dobânzilor în acest an fiind neatractive pentru mulţi deponenţi. De fapt, este vizibil și din evoluţia elementelor de consum a PIB-ului, că consumul final al gospodăriilor casnice a crescut mai puternic decât în alte perioade de până la criză.

Dacă comerţul cu bunuri a crescut puternic, atunci comerţul cu servicii ne-a adus o surpriză mai puţin plăcută. Rata de creștere de 1.3% din primul semestru este cu mult inferioară ratei din 2010 (de 5,3%). Astfel, deși populaţia s-a grăbit să-și satisfacă unele necesităţi materiale, volumul serviciilor procurate nu a avansat atât de puternic, ce poate fi dedus și din structura PIB-ului după elemente de producţie (volumul producţiei avansând mai puternic în comerţ, decât în transporturi, comunicaţii și alte servicii).

Astfel, în urma analizei datelor publicate, venim cu următoarele concluzii:

  • Până la sfârșit de an ritmul de creștere al comerţului interior cu bunuri și servicii se va tempera (până la 12% pentru comerţul agregat de bunuri și servicii prestate populaţiei) pentru că ne așteptăm și la un avans mai moderat al remitenţelor, în timp ce alte surse de finanţare a consumului ar putea să crească cu ritmul actual;
  • Aceasta ar putea permite și o ușoară accelerare a creșterii economice. Dar prognozele Expert-Grup sunt deja mai optimiste decât cele ale Guvernului (a se vedea MEGA Nr.4) și au luat în calcul trendul puternic ascendent al comerţului interior de bunuri și servicii. Cea mai optimistă prognoză de creștere a PIB-ului se ridică în prezent la 7% la sfârșit de an;
  • Totuși, ne menţinem poziţia că aceasta este o creștere economică foarte fragilă bazată excesiv pe remitenţe și pe situaţia economică externă. Însuși faptul că populaţia a cheltuit o parte din economii pentru consumul din acest an, indică că în cazul unui nou val al crizei, populaţia va fi mai puţin pregătită și mai vulnerabilă la șocurile externe și interne;
  • Faptul că comerţul cu amănuntul a crescut mai puternic decât volumul serviciilor prestate populaţiei și acest coraport se înrăutăţește indică asupra deficienţelor economiei moldovenești, și a potenţialului slab de sporire a valorii adăugate brute, deoarece activitatea de comerţ are o valoarea adăugată scăzută, iar evoluţia altor servicii este destul de modestă.

1 În acest context ne referim la transferurile din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice.

Acest document apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză și prognoză economică independentă” realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” cu susținerea Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Mesajul aparține Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro