Moldova la 20 de ani de independenţă: progres sau eșec economic?

Data publicării: Marți, 23 August 2011
Autori:
Accesări: 5492

Comentariul economic nr. 110

La 27 august Moldova va sărbători 20 de ani de la obținerea independenței. Aceste două decenii au adus atât progrese, cât și eșecuri pe plan economic.

Ce-am avut …

În anul 1991 sistemul economic sovietic deja se afla într-o criză economică cronicizată. Parte a sistemului sovietic, Moldova a intrat în tranziție având:

  • O economie cu o structură perimată, ce camufla un nivel înalt de șomaj latent și o inflație reprimată administrativ;
  • Un sector agrar ineficient, bazat pe forță de muncă, dar și dotat cu fonduri de capital dezvoltate și cu resurse agroclimaterice propice;
  • Un sector industrial bazat pe întreprinderi-gigant, majoritatea producând bunuri cu dublă destinație; multe din aceste întreprinderi erau atât de integrate în complexul militar sovietic, încât nu au mai putut fi convertite la scopuri pur civile;
  • O forță de muncă de o calificare înaltă, o bună parte din care activa în cadrul unui sistem de cercetare și dezvoltare tehnologică avansat, dar în mare măsură ancorat în necesitățile militare;
  • O infrastructură de transport rutier și feroviar de o calitate înaltă și, în același timp, o infrastructură de servicii comunale ineficientă și energofagă;
  • Lipsă de conexiuni cu economia mondială, comerțul internațional al Moldovei fiind dominat de relațiile cu alte republici sovietice, ceea ce a determinat o izolare a țării de la circuitul mondial al tehnologiilor și ideilor;

… și ce-am pierdut?

  1. Infrastructura rutieră: direcţia – hop!
    Cu toate că infrastructura rutieră rămâne destul de densă, calitatea acesteia a degradat continuu în ultimii 20 de ani. Nefiind prioritară, finanţarea infrastructurii rutiere a fost până nu demult la nivel de 10% faţă de necesităţi, iar cadrul instituţional de utilizare a fondurilor a rămas vulnerabil faţă de intervenţiile politice şi ale grupurilor de interese. Ca rezultat, circa 90% din reţeaua de drumuri se află în stare foarte proastă, țara plasându-se la sfârşitul clasamentelor internaţionale vizavi de calitatea infrastructurii rutiere. Şi dacă drumurile sunt faţa ţării pentru investitorii străini, atunci infrastructura noastră rutiera cere o intervenţie urgentă de chirurgie plastică …
  2. Crearea locurilor de muncă: exodul „creierilor” şi „braţelor”.
    Între 1991 şi 2008 Moldova a pierdut 846000 braţe de muncă (inclusiv din cauza conflictului transnistrean), circa 40% din nivelul 1989. În lipsa ofertei locurilor de muncă, îndeosebi în mediul rural, emigrarea a reprezentat un colac de salvare pentru mulţi moldoveni dornici să scape de îmbrăţişarea sărăciei. Ca rezultat, Moldova „s-a bucurat” de scăderea cea mai mare a ratei de ocupare a forţei de muncă din toate ţările aflate în tranziţia post-comunistă. Nu e de mirare că acum tot mai mulţi investitori străini şi locali se ciocnesc cu o problemă severă: lipsa forţei de muncă, și calificate, şi necalificate.
  3. Climatul de afaceri: iniţiativă este pedepsită
    În pofida multiplelor „revoluţii liberale” şi „ghilotine” Moldova aşa şi nu a devenit paradisul investitorilor. Desigur, climatul de afaceri „arctic” din însorita Moldovă este unul din vinovaţii principali. La20 de ani de independenţa Moldova rămâne codaşă la calitatea mediului de afaceri printre ţările din Europa de Est şi Caucaz, situându-se pe locul 90 din 183 de ţări ale lumii din clasamentul „Doing Business” alcătuit de Banca Mondială.
  4. Sectorul energetic: săraci şi risipitori
    Republica Moldova este un stat sărac în resurse energetice. Acest lucru este obiectiv şi nu are sens să blamăm geografia. Însă ne putem blama pe noi înşine că în toţi aceşti ani am devenit ţara cea mai dependentă de importul resurselor energetice în comparaţie cu alte state aflate în tranziţie. Mai mult decât atât, dezvoltarea resurselor regenerabile de energie este abia la început de cale, în pofida a 3 strategii de dezvoltare a sectorului şi creării un fond de dezvoltare a resurselor regenerabile de energie. Vişina pe tortă - la capitolul eficienţă energetică Moldova iarăşi este printre codaşii regionali. Sărac în resurse nu înseamnă că trebuie să fii şi risipitor.
  5. Creşterea economică: o tranziție la nesfârșit?
    În 1992 la capitolul PIB pe cap de locuitor calculat la Paritatea Puterii de Cumpărare Moldova se plasa pe locul patru de la coadă în topul ţărilor în tranziţie, rămânând cam tot acolo şi în 2010 (datele FMI). Totodată, rata medie de creştere economică a fost una din cele mai joase din regiune, Moldova până acum producând mai puţin decât în 1992.

Dar ce am câștigat?

  1. Leul: Moldova, ai moneda!
    Din coşmarul destrămării sistemului monetar unional asociat cu hiperinflaţia din începutul anilor 1990 Moldova a ieşit cu o valută proprie, convertibilă pe teritoriul ţării, destul de stabilă în ultimii ani la cotaţiile contra principalelor valute mondiale (cu excepţia anului-criză 2009) şi o inflaţie moderat-înaltă (sub 10%). În perioada instabilităţii sporite pe bursele valutare leul poate oferi fanilor săi şi o iluzie de serenitate. Astfel, Moldova deţine un atribut cert al statalităţii.
  2. Regimul comercial: țara uşilor deschise
    De la un sistem economic închis Moldova s-a transformat într-o economie cu unul din cele mai liberale regimuri comerciale din regiune. Pentru 2009-2010 Banca Mondială plasează Moldova pe locul 12 din 125 de ţări la capitolul deschiderii comerciale, Moldova având o poziţie net favorabilă faţă de competitorii săi regionali.
  3. Sistemul bancar: stabilitatea mai presus de toate
    Depășind perioada turbulenţelor economice şi piramidelor financiare caracteristice pentru anii 1990, sistemul bancar s-a plasat pe trendul de consolidare în ultimii 5-7 ani. Chiar şi criza economică mondială din 2008-2009 a avut un număr limitat de victime printre băncile comerciale moldoveneşti. Băncile moldoveneşti poate nu sunt cele mai „binevoitoare” la creditare, însă conform majorităţii indicatorilor ce măsoară „starea de sănătate” a sectorului bancar, această este una bună şi stabilă.
  4. Reducerea sărăciei: gustul dulce-amar al emigrației
    Cu toate neajunsurile sale, emigrarea a avut un efect pozitiv cert: reducerea sărăciei. Din 1999 până în 2004 peste 40% din populaţia Moldovei au ieşit din sărăcie, aceasta fiind o rată excepţională de reducere a sărăciei. Ulterior, sărăcia nu a mai scăzut atât de vertiginos, dar emigranţii au reuşit ceea ce nu au putut să facă politicile sociale guvernamentale, investiţiile străine directe şi nici asistenţa financiară străină – sărăcia a părăsit casele unui număr foarte impunător de familii moldoveneşti.
  5. Modernizare structurala: costuri sociale imense, un viitor economic mai promițător?
    Cândva Moldova a fost numită grădina Uniunii Sovietice … dar nu mai este. De la începutul tranziţiei Moldova a trecut printr-o modernizare structurală fără precedent. În aceşti 20 de ani ponderea agriculturii în PIB a scăzut aproape de 4 ori, iar cea a industriei aproape de 2 ori. Însă dacă industria a reuşit să iasă din recesiunea tranziţiei în perioada după 2000, atunci agricultura a rămas pe pantă negativă şi în ultimul deceniu. În schimb, ponderea sectorului serviciilor în PIB a cunoscut o expansiune de aproape 2 ori. O asemenea modernizare „forţată” a avut cauze prozaice şi costuri imense. O bună parte de populaţie rurală a rămas fie fără locuri de lucru, fie cu venituri tot mai reduse din activităţi agricole. În rezultat, populaţia din mediul rural a alimentat fluxul emigranţilor moldoveni. Aceştia din urmă au şi contribuit prin veniturile remise celor de acasă la înflorirea sectorului de servicii. Un astfel de model de „modernizare structurală” a adus în impas dezvoltarea economică din Moldova. În următorii zece ani, vom reuşi oare schimbarea paradigmei?

În concluzie …

Aceşti 20 de ani de independenţă nu au fost uşori pentru Moldova. Eforturi de consolidare a statalităţii, democratizării şi construirii economiei de piaţă s-au suprapus, iar şocurile externe şi eşecurile de guvernare nu au încetat să se ivească. Astfel, Republic Moldova a parcurs un drum anevoios în care eşecurile sunt mult mai evidente şi palpabile decât succesele. Pentru a schimba coraportul respectiv guvernanţii trebuie în primul rând să înveţe din eşecurile trecutului, iar succesele trebuie consolidate ca să aibă impact mai pronunţat asupra procesului de modernizare economică a ţării noastre.

Acest document apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză și prognoză economică independentă” realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” cu susținerea Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Mesajul aparține Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.

Tipărește
Autori:

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: