Cât de „sănătoasă” este relansarea sectorului bancar și ce ascund cifrele oficiale?

Data publicării: Miercuri, 27 Iulie 2011
Autori:
Accesări: 4335

Comentariul economic nr. 106

Recent BNM a publicat datele privind situația financiară a sistemului bancar moldovenesc pentru prima jumătate a anului 2011. Astfel, la prima vedere, principalii indicatori atestă o tendință de redresare a sectorului după criza economică. Cât de fermă și calitativă este această relansare în contextul unor deficiențe structurale devenite deja cronice pentru sistemul bancar? Analiza va demonstra că, de fapt, asistăm la o îmbunătățire marginală și va scoate în evidență principalele probleme care, nefiind tratate corespunzător de către autoritățile de resort, vor împiedica în continuare dezvoltarea durabilă a sectorului.

Sistemul bancar, datorită nivelul avansat de integrare în toate sectoarele economice, este un adevărat „termometru” pentru aprecierea „sănătății” economiei naționale și așteptărilor macroeconomice. Astfel, relansarea economică începută în 2010 și accelerată în 2011, a fost pe deplin reflectată în îmbunătățirea situației financiare la majoritatea băncilor comerciale. Prin urmare, la finele primei jumătăți de an constatăm următoarele:

  • Extinderea portofoliilor creditelor bancare și reorientarea băncilor de la creditarea statului spre sectorul real. Îmbunătățirea așteptărilor băncilor privind evoluțiile economice, în paralel cu creșterea cererii pentru credite din partea firmelor și populației au determinat creșterea volumului creditelor noi cu circa 25%. Totodată, băncile nu mai sunt la fel de interesate în creditarea statului, cererea pentru valorile mobiliare de stat diminuându-se cu circa 30%. Reorientarea băncilor spre creditarea sectorului real este specifică perioadelor de relansare economică, când nivelul de incertitudine scade, iar apetitul pentru risc crește.
  • Îmbunătățirea calității portofoliilor bancare, care este o consecință logică a dinamizării creditării. Astfel, ponderea creditelor neperformante în total credite bancare a constituit 9,2%, fiind cu 4,13 p.p. mai puțin față de anul trecut.
  • Consolidarea nivelelor de profitabilitate este un alt rezultat al creșterii volumului de creditare și al reorientării băncilor de la finanțarea statului la cea a sectorului real. După ce în 2009 indicatorii medii de rentabilitate a activelor și capitalului au înregistrat valori negative (pentru prima dată în ultimul deceniu), la finele primului semestru aceștia au crescut până la 1,75% și, respectiv, 10,32%.
  • Diminuarea valutizării depozitelor relevă consolidarea încrederii populației în moneda națională, ceea ce este de bun augur pentru dezvoltarea de mai departe a sectorului bancar, dar și pentru eficientizarea politicii monetare. Astfel, ponderea depozitelor în valută în total depozite s-a diminuat până la 47,64%, nivel similar cu cel de până la criză.
  • Creșterea angajării în sector, confirmă o dată în plus îmbunătățirea atât a situației financiare la majoritatea băncilor comerciale, cât și a așteptărilor privind evoluțiile economice ulterioare.

Totuși, dorim să accentuăm că pe lângă tendințele pozitive menționate, sectorul se află încă departe de o redresare definitivă. Totodată, persistă o serie de deficiențe structurale, ce nu țin neapărat de criza economică și care vor împiedica și în continuare dezvoltarea normală a sistemului bancar, dacă autoritățile publice de resort nu vor îmbunătăți „regulile de joc”. Principalele noastre îngrijorări țin de:

  • Înrăutățirea situației concurențiale pe piața serviciilor bancare. Astfel, observăm creșterea concentrării activelor deținute de cele mai mari 5 bănci, care la finele primului semestru au constituit 70.04% din total activelor (68,44% în 2010, 67,12% în 2009 și 64,26% în 2008). În mod evident, aceasta ar putea fi explicat de faptul că băncile mari au rezistat mai bine crizei, iar la moment se recuperează mai repede, precum și de falimentul din 2009 a unei bănci mici, activele căreia au fost preluate de o bancă mare. Însă, deficiențele cadrului concurențial au persistat și până la criză, fapt demonstrat de estimările noastre empirice pentru perioada 2000-2009. Astfel, concurența pe piața serviciilor bancare este departe de nivelul unei economii de piață autentice.
  • Eficiența slabă a majorității băncilor comerciale, este un rezultat direct al mediului concurențial deficient. Astfel, la finele primei jumătăți de an, indicatorul eficienței calculat de BNM a constituit doar 166,32%, în perioada de până la criză acesta fiind de circa 190%. Calculele noastre efectuate în baza datelor din 2000-2009 demonstrează că sistemul bancar este unul din cele mai ineficiente din regiune[1]. Prin urmare, problema respectivă nu este cauzată de criza economică, ci constituie una din problemele sistemice fundamentale privind activitatea băncilor comerciale moldovenești.
  • Costul înalt al creditelor bancare este o altă problemă cronică care, parțial, este explicată de ineficiența activității bancare. Astfel, deși ratele dobânzilor nominale la credite au atins în 2011 minime istorice – 14,2% - în termeni reali acestea se mențin la nivelul perioadei de până la criză și, respectiv, rămân printre cele mai înalte din regiune.
  • Concentrarea portofoliilor bancare în domeniul industriei și, mai ales, a comerțului. Creșterea creditării nu este una echilibrată pentru toate sectoarele, astfel încât ponderea creditelor acordate întreprinderilor din comerț și industrie a crescut până la 52,91% (în 2010 – 51,57%, în 2009 – 50,22%, iar în 2008 – 48,26%). Totodată, această tendință de concentrare a portofoliilor bancare, în special în domeniul comerțului, s-a conturat în perioada de până la criză și are la bază vechiul model de creștere economică.

În concluzie, sectorul bancar „se însănătoșește” după repercusiunile crizei economice, însă problemele cronice persistă: eficiența scăzută, costul înalt al creditelor, cadru concurențial slab și concentrarea portofoliilor bancare pe sectoare specifice. Decidenții de politici nu trebuie să se îmbete cu apă rece odată cu această ameliorare marginală din sistem. Din contra, sunt necesare acțiuni mai hotărâte în vederea liberalizării intrării pe piaţă a jucătorilor noi, scoaterii la vânzare şi privatizării activelor bancare deţinute de stat, asigurării bunei funcționări a birourilor istoriilor de credit, dezvoltării mecanismelor extra-judiciare pentru executarea gajului și perfecționării legislației cu privire la insolvabilitate.

Acest document apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză și prognoză economică independentă” realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” cu susținerea Fundaţiei Est - Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Mesajul aparține Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.



[1]De ce creditele bancare sunt scumpe în Moldova și care sunt soluțiile?”, Expert-Grup, 2011
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!