Paradoxul datelor statistice: care este adevărata evoluție a veniturilor populației?

Data publicării: Vineri, 24 Iunie 2011
Autori:
Accesări: 4580

Comentariul economic nr. 103

La data de 22 mai, BNS a publicat datele privind veniturile şi cheltuielile populaţiei pentru primul trimestru al anului colectate prin Sondajul Bugetelor Gospodăriilor Casnice (SBGC). SBGC reprezintă o sursă importantă de informaţii pentru toate ţările dezvoltate şi este implementat în Moldova din 1999, oferind unele informaţii inexistente în sursele administrative. Bineînţeles, nu ne aşteptăm ca datele din SBGC să fie egale cu date similare oferite de sursele administrative, dar este absolut firesc ca cel puţin trendurile înregistrate să fie apropiate, aceasta chiar fiind situaţia până în 2009.

Situația pare însă să se fi schimbat recent. Astfel, se atestă majorarea venitului disponibil mediu lunar pe persoană cu 4,2% în termeni reali în T111 faţă de anul precedent, o creştere superioară evoluţiei din anul trecut, când economia încă îşi revenea după efectele crizei globale. Dar evoluţia surselor de venit ridică semne de întrebare. Veniturile din activitatea salarială au crescut în mediu cu 22,3%. Deşi este o creştere mai puternică decât majorarea salariului mediu lunar în T111 (cu 3,3%) ar exista diverse explicaţii acestui fenomen: creşterea numărului de salariaţi cu 6% (comparativ cu doar 0,8% creştere a populaţiei ocupate) în această perioadă, dar şi posibila majorare a salariilor plătite în plic, de care Guvernul s-a arătat extrem de preocupat recent.

În acelaşi timp veniturile din activitatea individuală au scăzut puternic. Dacă în cazul veniturilor din activitatea individuală agricolă declinul este mic şi poate fi atribuit marjei de eroare a sondajului, atunci veniturile din activitatea individuală non-agricolă s-au redus în mediu cu 25% pe persoană. În condiţiile în care activitatea economică şi-a luat avântul, agenţii economici fiind aparent optimişti şi gata să-şi extindă afacerile, nu este suficient de clară cauza acestei reduceri. Este vorba doar de sub-raportarea conştientă a veniturilor date sau de modalitatea în care populaţia înţelege şi raportează aceste venituri?

Şi mai inexplicabilă este evoluţia remitenţelor în veniturile disponibile ale populaţiei, care ar sugera micşorarea acestora cu 17% (şi reducerea ponderii în venitul total cu 5 p.p.). Aceste date sunt surprinzătoare în condiţiile în care BNM raportează o creştere de cca. 20% a transferurilor din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice în aceeaşi perioadă. Este vorba oare de denaturarea raportării remitenţelor de către BNM în care de fapt se includ şi plăţile pentru bunuri şi servicii prestate din Moldova? Nu excludem această posibilitate, dar totuşi consumul creşte cu ritmuri impresionante, şi este greu de crezut că sporul de aproape 12% a consumului final al gospodăriilor casnice a fost susţinut doar de creşterea salariilor (de altfel, conform SBGC cheltuielile de consum au crescut doar cu 1,1% în termeni reali). Mai recent au început să crească şi depozitele bancare ale persoanelor fizice. De fapt trendul divergent al evoluţiei remitenţelor conform celor două surse de informaţii (SBGC şi Balanţa de Plăţi) a început din 2009, iar în cazul în care Moldova se plasează printre lideri în ceea ce priveşte ponderea remitenţelor în PIB, este importantă analiza tuturor datelor existente pentru a determina valoarea exactă a remitenţelor şi contribuţia lor la creşterea economică.

În cele din urmă, creștere a veniturilor nu a fost suficientă pentru a diminua substanțial co-raportul dintre venitul mediu disponibil și minimul de existență, care s-a redus doar cu 0.8 p.p. De menționat că aceasta este situația doar în mediul rural, unde minimul de existență este cu 22% mai înalt decât venitul mediu disponibil, pe când în mediul urban venitul mediu depășește cu 7% minimul de existență, tendință ce se păstrează pe parcursul mai multor ani și se reflectă în discrepanțele majore între nivelul de trai în mediul rural și mediu urban (nivelul sărăciei și inegalitatea). 

Această publicație apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză şi prognoză economică independentă” implementat de Expert-Grup cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Informaţiile şi concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului şi nu sunt împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro