UTA Găgăuzia: deriva continuă…

Data publicării: Joi, 16 Iunie 2011
Autori:
Accesări: 4714

Comentariul economic nr. 101

Frenezia mediatică a alegerilor locale s-a concentrat oarecum în Chişinău umbrind evoluţiile din alte regiuni ale ţării. Cu toate că ţara rămâne profund polarizată între susţinătorii alianţei de guvernare şi partidului comuniştilor, în Găgăuzia evoluţiile politice şi electorale iau caracter cu totul deosebit.

Într-o analiză precedentă noi am abordat fenomenul înstrăinării proceselor politice din această regiune autonomă, observând rolul extrem de redus al partidelor naţionale şi competiţia crescândă între competitorii interni pentru suportul extern (în primul rând din partea Federaţiei Ruse). Alegerile locale din 5 iunie a.c. demonstrează persistenţa trendului de „segregare” a proceselor politice din autonomia de cele naţionale. Într-adevăr, la alegerile locale în UTAG candidaţii independenţi au obţinut mult mai multe voturi decât concurenţii lor care au reprezentat partidele politice naţionale. Toate aceste au alimentat şi declaraţia başcanului UTAG, Mihail Formuzal, privind raţionalitatea formării partidelor regionale în această autonomie, cu care partidele naţionale ar fi urmat să semneze acorduri de cooperare.

Lăsând la o parte această iniţiativă, trebuie să facem unele constatări. În primul rând, golul lăsat (începând cu alegerile din 2005) de Partidul Comuniştilor ca urmare a eşecului (geo)politicii sale în regiune nu a fost acoperit de alte partide politice naţionale. În al doilea rând, polarizarea continuă a societăţii, care alimentează şi „votul etnic”, probabil va împiedica consolidarea poziţiilor partidelor naţionale parlamentare în această regiune. Votul din Găgăuzia este regional şi etnic în acelaşi timp, iar partidele din componenţa AIE fie că nu pot, fie că nici nu doresc să abordeze strategic problema votului etnic sau regional. În acelaşi timp, PCRM care aparent reuşeşte din nou manipularea votului etnic (uşurată vădit de absenţa abordărilor strategice din partea componentelor AIE) este departe de restabilirea încrederii locuitorilor autonomiei. În al treilea rând, consolidarea trendurilor de „segregare” a proceselor politice din UTAG se poate dovedi o surpriză neplăcută în cazul în care negocierile privind statutul regiunii transnistrene se vor apropia de final, culminând cu un statut net favorabil celui acordat UTAG.

Din punctul nostru de vedere, fiecare din aceste constatări este suficientă ca să motiveze atât autorităţile publice, cât şi partidele politice să ia situaţia din regiunea Găgăuză în serios şi să asigure includerea adecvată a regiunii în procesele politice din ţară.

Această publicație apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză şi prognoză economică independentă” implementat de Expert-Grup cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Informaţiile şi concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului şi nu sunt împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Tipărește
Autori:

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!