Comentariul economic nr.100
În primele 4 luni ale anului curent Banca Națională a Moldovei a făcut cele mai mici intervenții pe piața valutară autohtonă de pe parcursul ultimului deceniu (de când se publică datele respective). În această perioadă, BNM a operat vânzări de valută străină cu echivalentul a 3,5 mil. USD în ianuarie și cumpărări de circa 0,4 mil. USD în aprilie. Astfel, autoritatea monetară a fost practic invizibilă pe piața valutară moldovenească, cursul valutar fiind lăsat în plutire liberă în funcție de variațiile cererii și ofertei. Care este esența acestor importante schimbări în politica valutară a băncii centrale și cât de justificată este pasivitatea acesteia în contextul volatilității sporite și mult mai persistente a cursului de schimb?
Majoritatea băncilor centrale recurg la intervenții pe piețele valutare în vederea atenuării fluctuațiilor excesive a ratelor de schimb ale monedelor naționale. Spre exemplu, în cazul creșterii puternice a cererii pentru valută străină autoritatea monetară operează vânzări de valută din contul rezervelor valutare internaționale pentru a evita deprecierea bruscă a monedei naționale. Luând în considerație concentrarea destul de înaltă a economiei moldovenești și, prin urmare, prezența unui număr mic de companii mari (ex: Moldova-Gaz) care ar putea influența puternic cursul de schimb, BNM, tradițional, a fost nevoită să intervină pe piață valutară. Astfel, până în prezent am asistat la un regim de curs flotant administrat.
În prezent asistăm la o abordare diferită a politicii valutare prin care autoritatea monetară încearcă să elimine termenul ”administrat”, astfel încât cursul valutar să fie determinat exclusiv de mecanismele de piață. Noua abordare a început să fie implementată din 2010 odată cu aplicarea Strategiei de țintire a inflației, fapt analizat de Expert-Grup în ultima publicație MEGA[1]. Astfel, tentativele BNM de a lăsa cursul valutar în plutire liberă este direct corelat cu Strategia de politică monetară pentru perioada 2010-2012 care stipulează expres că ,,ajustarea sistematică a cursului de schimb valutar poate duce la modificări incompatibile (…) cu obiectivul inflației adoptate”. Prin urmare, noua politică valutară a băncii centrale sugerează tentativele acesteia de a implementa o politică autentică de țintire a inflației, în care cursul valutar nu este influențat de autoritatea monetară și servește la atenuarea șocurilor externe.
Efectele directe ale acestei noi abordări a BNM este creșterea volatilității cursului de schimb. Astfel, deviația standard – indicator convențional al volatilității – pentru primele 4 luni ale anului curent a constituit 21,3%, față de 17,2% din perioada respectivă a anului precedent. Totodată, este interesant că fluctuațiile din anul curent, deși se mențin în limite constante, sunt mai înalte și persistente chiar față de perioada crizei economice (cu excepția unor scurte epizoade de deprecieri bruște de la finele anului 2008 și 2009) (figura 1).
Pe de o parte, aceasta relevă prețul noii politici valutare care implică mai puține intervenții și, prin definiție, fluctuații mai înalte. Pe de altă parte, creșterea volatilității ar putea fi asociată cu creșterea puternică a influxurilor valutare în primele 4 luni (creșterea exporturilor cu 63% și a remitențelor cu 19,7%) și a fluctuațiilor pe piețele externe, toate soldate cu aprecierea constantă a monedei naționale față dolarul SUA (figura 2). În ambele cazuri, creșterea volatilității cursului de schimb, cel mai probabil, este una temporară. Astfel, în condițiile unui regim flotant autentic cursul va ajunge aproape de echilibru, iar actuala tendință de apreciere se va atenua pe măsura relansării depline a economiei moldovenești.
În concluzie, noua politică valutară denotă eforturile BNM în vederea implementării unei strategii autentice de țintire a inflației, deoarece „administrarea” frecventă a cursului de schimb este incompatibilă cu obiectivul sau central. Totodată, actuala volatilitate sporită a cursului este una temporară, fiind un rezultat evident al diminuării intervențiilor pe piața valutară, precum și al recuperării robuste a economiei moldovenești. În cele din urmă, un curs valutar aflat în plutire liberă va genera beneficii pentru întreaga economie datorită unei politici antiinflaționiste mai eficiente a băncii centrale care va putea fi concentrată exclusiv asupra obiectivului său de bază, precum și o confidență mai înaltă în moneda națională.