Contractarea directă a centrelor de sănătate de la sate de către CNAM: implicaţiile şi formele optimale de realizare

Data publicării: Marți, 24 Mai 2011
Accesări: 4934

Comentariul economic nr. 94

Recent, Ministerul Sănătăţii a declarat iniţiativa de reformă, conform căreia, centrele de sănătate de la sate vor încheia direct contracte cu CNAM. Cât însă e de necesar acest lucru? Şi de ce reforma prevede doar contractarea directă a centrelor de la sate, neglijând să menţioneze direcţiile de reformă pentru serviciul municipal de asistenţă medicală primară?

Implicațiile

Implicaţiile reformei au fost deja testate în practică în cadrul unui proiect al Comunităţii Europene, realizat în regiunea-pilot Orhei în 2007. Contractarea directă a fost testată în baza a 3 centre autonome de sănătate din satele Pelivan, Teleşeu şi Peresecina. Acest lucru a fost atins însă gradual, medicii-şefi ai centrelor respective beneficiind de o serie de training-uri, asistenţă juridică în procesul de obţinere a autonomiei centrului de sănătate, suport administrativ din partea autorităţilor locale şi, evident, a Ministerului Sănătăţii. În rezultat, managerii acestor centre au obţinut dreptul de autogestiune a finanţelor proprii.
 
Dificilă la început, schimbarea s-a dovedit a fi motivantă într-o serie de privinţe. Reforma le-a permis centrelor menționate să devină stăpânii propriilor practici. Indispensabil, a fost necesară dobândirea deprinderilor noi precum cele de dezvoltare a gândirii strategice, contabilitate şi economie, deprinderi manageriale, abilităţi de comunicare, etc.
 
Dar orice băţ are două capete. În procesul de evaluare a tentativei de a încuraja acest tip de experienţă în toată ţara, au fost depistate o serie de bariere:
  1. Reticenţa şi/sau nedorinţa politică a sistemului managerial al spitalului raional şi a Centrului Medicilor de Familie din raion de a ceda puterea de influenţă. Mai mulţi medici-şefi ai centrelor de sănătate de la sate, evaluând opțiunea de a deveni autonomi, au menţionat indiferenţa, negativismul sau chiar poziţia agresivă a autorităţilor medicale raionale. Unii din ei au recunoscut că au primit chiar ameninţări directe din partea autorităţilor raionale;
  2. Foarte frecvent, a fost constatată nedorinţa centrului de sănătate de a deveni autonom, explicată preponderent prin frica de responsabilitate, lipsa de deprinderi manageriale, frica de eşec, etc. În rezultat, spre sfârşitul anului 2008, au fost create doar câteva centre de sănătate autonome în toată ţara. Explicaţia oficială a acestui fenomen a fost lipsa de capacităţi în teritoriu. După cum s-a exprimat plastic un funcţionar public, “încă nu au cap cei de la sate ca să-şi gestioneze propriul buget”;
  3. Lipsa de suport din partea autorităţilor administrative din localitate. De cele mai dese ori primăria sătească nu avea nici o atitudine referitor la statutul centrului de sănătate din sat.
Formele optimale de realizare
 
Indubitabil, în sistemul de protecție a sănătății, orice reformă e dificilă, şi orice schimbare sperie. Procesul de implementare a oricărei iniţiative reformatoare impune crearea condiţiilor favorabile, pregătirea, educarea şi instruirea personalului, asigurarea suportului politic din partea tuturor actorilor implicaţi, dorinţă de a persevera până la capăt, schimbări comportamentale adecvate şi - nu în ultimul rând - timp.
 
Din aceste considerente, trebuie apreciat faptul că Ministerul Sănătăţii intenționează să pregătească un teren cât mai favorabil pentru reforma propusă, un lucru complex şi laborios în sine. Se va acţiona în 2 direcţii prioritare:
  1. Acordarea de suport în procesul de autonomizare juridică a centrelor de sănătate;
  2. Pregătirea capacităţilor manageriale ale medicilor-şefi ai centrelor respective în procesul de contractare directă cu CNAM.

Creşterea salariilor nu e unicul beneficiu al reformei. În termen lung, aceste procese vor ajunge să sporească calitatea serviciilor medicale prestate, deoarece se vor implica şi mecanisme de funcţionare a pieţei. Cu precădere, rolul decisiv se acordă competiţiei pentru pacient. În aceste circumstanţe, un actor serios rămâne Centrul Medicilor de Familie din raion, care dispune şi de infrastructură mai performantă, şi de laboratoare, şi de serviciu ambulator consultativ al specialiştilor de profil. De acea, pe termen scurt e necesară reformarea şi acestui nivel de asistenţă medicală de nivel raional. E dificil de evaluat la această etapă necesitatea înzestrării centrelor de sănătate rurale cu laboratoare moderne. Indiscutabil însă că forma propusă nu este soluţia cea mai cost-eficientă. Centrul raional dispune deja laboratoare mai mult sau mai puţin performante. Mai utilă în acest sens ar fi pregătirea abilităţilor de gândire strategică a managerilor din centrele respective şi orientarea lor către posibilităţi de negociere şi contractare a serviciilor respective pe piaţa deja existentă a procedurilor de diagnostic.

Această publicație apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză şi prognoză economică independentă” implementat de Expert-Grup cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Informaţiile şi concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului şi nu sunt împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Tipărește
Autori:

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: