Cum (nu) trebuie să fie numit un președinte al Curții de Conturi?

Data publicării: Luni, 18 Aprilie 2011
Accesări: 4936

Comentariul economic nr. 91

Vineri comunitatea analiștilor și cetățenilor cărora le pasă de ce se întâmplă în această țară a fost bulversată de o inițiativă a Partidului Liberal Democrat din Moldova: cea de a-l numi pe domnul Serafim Urechean în calitate de președinte al Curții de Conturi al Republicii Moldova. Cu tot respectul față de meritele politice ale domnului Urechean, o analiză la rece a contextului și implicațiilor pe care le va avea o eventuală numire a sa în această funcție arată că idea PLDM este total neinspirată. În blogosfera moldovenească a fost deja plasată o analiză care atestă că profilul profesional al candidatului nu este potrivit pentru funcția dată. Împărtășim această opinie și regretăm că în ultimul timp în Republica Moldova tot mai des criteriile de profesionalism sunt ignorate, prioritate fiind dată afilierilor politice. Totuși, pe lângă aspectul de profesionalism, mai sunt încă două laturi negative ale propunerii PLDM, una ține de formă, alta de implicații.

Modalitatea improprie de numire a candidaturii …

Conform Legii Curții de Conturi (nr. 261-XVI din 05 decembrie 2008), Președintele Curții de Conturi trebuie să fie numit de Parlament, dar candidatura acestuia este propusă de către Președintele Parlamentului după consultarea obligatorie a fracțiunilor parlamentare. Nu credem că domnul Prim-ministru sau membrii fracțiunii PLDM nu ar cunoaște prevederile legii, de aceea forțarea notei demonstrate prin propunerea directă a candidaturii de către PLDM și comentariile caustice ale Președintelui Parlamentului Marian Lupu (președinte al PD) denotă tensiuni noi (sau reverberarea unora mai vechi) între PLDM și PD. Nu mai vorbim de faptul că fracțiunile parlamentare nu au fost consultate măcar formal. Dorește oare AIE să îmbrățișeze același mod de operare pentru care criticau atât de vehement guvernarea comunistă? Apropos, unii din membri AIE învinuiau PCRM-ul aflat la guvernare până în 2009 de utilizarea Curții de Conturi în calitate de instrument politic.

Riscurile de subminare a independenței politice a Curții de Conturi …

Înțelegem că în AIE există intenția de revenire asupra candidaturii domnului Urechean, doar ca data viitoare să fie respectată procedura. Însă pe lângă partea formală, mai există un aspect politic extrem de important. Curtea de Conturi a Republicii Moldova este membră a Organizației Internaționale a Instituțiilor Superioare de Control a Finanțelor Publice (INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Institutions). În calitate de membru, Curtea a aderat la Declarația de la Mexico cu privire la independența instituțiilor superioare de control a finanțelor publice. În preambulul Legii Curții de Conturi în mod expres se confirmă adeziunea Republicii Moldova la standardele internaționale privind cele mai bune practici în domeniul auditului public. Principiul nr.3 din Declarația de la Mexico stabilește că „personalul instituțiilor superioare de control a finanțelor publice nu trebuie să dezvolte relații prea apropiate cu entitățile pe care ei le auditează, rămânând astfel instituții obiective și păstrând imaginea de instituții obiective”. Principiile de independență și obiectivitate în activitatea Curții de Conturi sunt stipulate și în articolul 4 al legii menționate. După aderarea en corpore a AMN la PLDM este evident că domnul Urechean a dezvoltat o relație politică prea apropiată de PLDM și, implicit, de toate instituțiile de stat controlate de acest partid. Având o imagine politică dominantă, domnul Urechean în calitate de președinte al Curții de Conturi va proiecta această imagine asupra întregii instituții. Iar aceasta reprezintă un risc enorm pentru exercitarea unor audituri independente și obiective de către Curtea de Conturi.

Această publicație apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză şi prognoză economică independentă” implementat de Expert-Grup cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Informaţiile şi concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului şi nu sunt împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: