De ce BNM înăsprește politica monetară și care pot fi implicațiile?

Data publicării: Luni, 31 Ianuarie 2011
Autori:
Accesări: 4783

Comentariul economic nr. 86

Creșterea rapidă a prețurilor din 2010 nu este determinată exclusiv de scumpirea resurselor energetice și a altor costuri de producție. Astfel, o bună parte din vină o poartă factorii monetari (creșterea volumului creditelor noi, a banilor în circulație și relansarea consumului intern), care pot fi influențați direct de către banca centrală.

În acest sens, ieri, Consiliul de Administrație al BNM a decis majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută străină de la 8% la 11%. La modul practic, aceasta presupune că băncile vor fi obligate să rețină sume mai mari în conturile de rezervă din depozitele acumulate, contribuind la diminuarea excedentului de lichidități din sistem. Înăsprirea politicii monetare a fost anticipată de noi în ultimul număr al publicației economice bianuale MEGA și derivă din persistența presiunilor inflaționiste monetare, pe fondul strategiei de țintire a inflației adoptată de BNM de la începutul anului 2010. Totodată, faptul că decizia respectivă este acompaniată de menținerea ratei de bază la nivelul de 8% - un fenomen mai puțin practicat în alte state europene – relevă, pe de o parte, abordarea ,,atentă” a BNM privind temperarea așteptărilor inflaționiste fără a periclita creșterea economică, iar pe de altă parte, aceasta reflectă și eficiența scăzută a canalelor de transmisie a politicii monetare. Astfel, această măsură - una destul de radicală - vine să consolideze/suplimenteze efectele atinse prin majorarea ratei de bază operate în decembrie 2010, cu scopul atenuării mai eficiente a presiunile inflaționiste monetare.

Creșterea rapidă a prețurilor - cauza înăspririi politicii monetare?

În primul rând, recentele acțiuni ale BNM sunt motivate de escaladarea presiunilor inflaționiste de sorginte monetară, care pot fi influențate de politica monetară. (Reticența băncii centrale de a înăspri politica monetară în 2010 s-a bazat pe necesitatea de a stimula relansarea economică și pe argumentul creșterii costurilor de producție ca factor primordial al creșterii prețurilor, deși Expert Grup anterior a evidențiat și persistența factorilor monetari, influențabili de BNM). Astfel, pe parcursul anului 2010 rata medie de creștere în termeni anuali a volumului banilor in circulație a fost de 31,5%, iar a creditelor noi – 56,2%. Potrivit cercetărilor noastre empirice, aceste evoluții, fiind determinate în primul rând de relansarea cererii interne, indică asupra presiunilor inflaționiste monetare și explică circa o treime din creșterea reală a prețurilor. Totodată, abundența de lichidități din sistemul bancar a servit drept alt motiv pentru majorarea normei rezervelor obligatorii, cu scopul de a asigura stabilitatea și credibilitatea sistemului bancar.

Însă de ce BNM a apelat la norma rezervelor obligatorii, care este, probabil, cel mai radical element din munițiile sale antrenate în lupta cu inflația? Potrivit bunelor practici internaționale, băncile centrale preferă să mențină la un nivel constant acest instrument al politicii monetare, acordând preferință ratei de refinanțare sau operațiunilor de piață. Având, însă, în vedere faptul că BNM se află în poziția de debitor net al sistemului bancar autohton, canalul de transmisie prin intermediul ratei de bază este extrem de lent. Astfel, norma rezervelor obligatorii este utilizată pentru a spori eficiența politici monetare în vedere ancorării așteptărilor inflaționiste. Acest fapt este confirmat și de analizele noastre empirice care relevă faptul că impactul majorării acestui instrument se poate manifesta peste cel târziu 2 trimestre, în timp ce în cazul ratei de refinanțare rezultatele pot apărea abia peste un an. Însă, există și a doua fațetă a acestei abordări.

Care pot fi implicațiile și riscurile?

În primul rând, acțiunile întreprinse recent de banca centrală vin să răspundă presiunilor inflaționiste monetare ridicate, însă sunt întârziate. Astfel, considerăm că BNM ar fi trebuit să înăsprească politica sa monetară prin majorarea ratei de refinanțare încă de la mijlocul anului 2010, atunci când presiunile inflaționiste monetare erau deja clare, iar economia prezenta semnale bune de redresare. În acest caz, norma rezervelor obligatorii ar putea fi lăsată neatinsă sau cel puțin majorată gradual. Manipularea atât de frecventă a acestui instrument de politică monetară cauzează șocuri nedorite în sistemul bancar, care sunt nevoite să „înghețe” sume adiționale la conturile de rezervă. În rezultat, băncile pot recurge la majorarea nivelului capitalului economic (suplimentar celui cerut prin lege), ceea ce riscă să pericliteze și mai mult accesibilitatea sectorului real la creditele bancare. Aceasta explică, parțial, paradoxul observat în sistemul bancar moldovenesc: abundența de lichidități în paralel cu reticența încă puternică a băncilor privind creditarea.

Prin urmare, înăsprirea politicii monetare la care recurge în prezent BNM ar putea contribui la diminuarea presiunilor inflaționiste neasociate cu creșterea costurilor de producție pe parcursul anului curent. Totodată, considerăm necesară utilizarea mai consecventă a ratei de refinanțare și a operațiunilor de piață drept instrumente de bază a politici monetare, iar norma rezervelor obligatorii să fie utilizată doar în cazuri excepționale. În acest sens, BNM nu ar trebui să subestimeze pericolul presiunilor inflaționiste de origine monetară care constituie principala cauză a creșterii prețurilor pe termen mediu și lung. Totodată, obiectivul de creștere economică trebuie să fie urmărit de Guvern, banca centrală fiind responsabilă exclusiv de menținerea nivelului inflației în limitele țintite. Astfel, BNM ar trebui să răspundă mai asertiv la presiunile inflaționiste din economia moldovenească, ceea ce cu timpul va spori eficiența și credibilitatea politicii sale monetare.

Această publicație apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză şi prognoză economică independentă” implementat de Expert-Grup cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Informaţiile şi concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului şi nu sunt împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce parere aveți despre măsurile Guvernului privind gestionarea efectelor economice și sociale ale pandemiei Covid-19? (alegeți maxim 3)

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: