Analiza modificărilor taxelor pentru resursele naturale din proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative

sursa foto: ecopresa.md sursa foto: ecopresa.md
Data publicării: Marți, 21 Aprilie 2020
Accesări: 4251

Ministerul Finanțelor a publicat pe 16/04/2020 pentru consultare proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. La Articolul II al proiectului sunt preconizate mai multe modificări în codul fiscal, inclusiv prin punctele 21-26 se propune modificarea regimului taxelor pe resursele naturale. În primul rând propunerea de a modifica regimul taxelor pe resursele naturale printr-o lege care preponderent este dedicată măsurilor ce țin de diminuarea efectelor COVID-19 nu poate fi acceptată. Se creează impresia că Guvernul încearcă să „strecoare” aceste modificări în Codul Fiscal fără o fundamentare cât de cât a modificărilor propuse și fără o discuție cu toți actorii implicați (publici și privați). Pentru a aduce mai multă claritate privind modificările propuse în continuare este prezentată o analiză a celor mai importante modificări propuse la subiectul taxelor pe resursele naturale.

1. Reducerea numărului de taxe și modificarea structurii taxelor pe resursele naturale (Art II, p. 21 din proiect)

În prezent în conformitate cu Codul Fiscal (CF) Titlul VIII regimul de taxe a resurselor naturale constă din 7 taxe. Proiectul propune să rămână doar trei. Eliminarea taxei „pentru efectuarea prospecțiunilor geologice” și a taxei ”pentru efectuarea explorărilor geologice” nu poate fi acceptată, deoarece orice modificare a regimului de taxe pe resursele minerale poate fi efectuată doar in contextul politicilor aferente sectorului minier din Republica Moldova. Cu referire la eliminarea taxei pentru lemnul eliberat pe picior de asemenea, poate fi efectuată doar după o analiză a implicărilor, rolului economic și de mediu a acestei taxe în cadrul general al politicilor silvice, inclusiv a cauzelor nivelului jos de încasări.

Nota Informativă nu fundamentează această modificare, prin urmare, vorbind în termeni pur formali această modificare trebuie să fie respinsă. Se poate presupune că la baza excluderii taxelor a stat nivelul jos de încasări, astfel acestea au fost excluse din considerente de administrare fiscală. Totodată, dacă urmăm această logică, atunci probabil excluderea taxei „pentru lemnul eliberat pe picior” nu ar fi fost justificată (Tabelul 2). Mai curând trebuiau excluse taxele pentru construcția/utilizarea spațiilor subterane, care au fost păstrate. Astfel, cel puțin din acest exemplu se poate observa că justificarea excluderii taxelor doar pe criteriul de volum de încasări nu este suficientă, iar în cazul dat chiar incorectă.

Este o greșeală de a judeca taxele pe resursele minerale în același mod în care sunt judecate impozitele pe venit și proprietate. De ce? Fiindcă aceste taxe chiar dacă au multe elemente comune cu impozitele, totuși au o natură (sens economic) total diferită. Acestea reprezintă de fapt o plată pentru dreptul de folosire a subsolului și resursele extrase. Cu alte cuvinte sectorul privat contra unei plați obține dreptul de a efectua lucrări, a extrage minerale și de utilizare a spațiilor subsolului, care este o proprietate a statului (adică a întregii societăți). Astfel, deciziile privind includerea sau excluderea taxelor, precum și mărimea acestora trebuie luate de autoritățile publice centrale responsabile de gestiunea acestor resurse, adică de Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediu dar nu de Ministerul Finanțelor.

De ce eliminarea taxelor „pentru efectuarea prospecțiunilor geologice” și pentru „efectuarea explorărilor geologice” nu trebuie acceptată? Nici sistemul existent nu este perfect, însă prin modificarea propusă lucrurile pot doar să se înrăutățească. Sistemul de taxe pentru resursele minerale face parte integrantă din sistemul de gestiune a sistemului minier. Acesta presupune trei tipuri de instrumente care ar trebui să asigure utilizarea eficientă și echitabilă a resurselor minerale: (i) cele administrative, de regulă stipulate în cadrul de reglementare care setează cadrul pentru alocarea și executarea contractelor; (ii) clauzele contractuale, care se bazează pe cadrul legal, însă sunt specifice tranzacției respective; (iii) instrumentele de plată pentru resurse (în cazul dat cele specificate de taxele pe resursele minerale). Analiza modului de alocare a contractelor pentru utilizarea subsolului a scos la iveală numeroase lacune (raport nepublicat efectuat de Expert-Grup în 2020), astfel încât acestea practic sunt acordate în mare parte arbitrar. De asemenea, cadrul legal actual (după modificările operate în 2019 în legea 160/2011) nu conține prevederi prin care să fie limitat termenul de prospecțiuni, exploatare sau extragere a resurselor minerale. Astfel, dacă să vorbim direct excluderea taxelor menționate creează condițiile pentru monopolizarea acestui sector. În aceste condiții, persoanele cu relații vor putea semna contracte în baza cărora vor putea pune în stăpânire pe zeci de ani înainte zăcămintele minerale ale statului. Este un risc real să ne trezim în scurt timp că statul a cedat practic pentru totdeauna, unor firme afiliate unui grup restrâns de persoane, dreptul de extragere a celor mai importante resurse minerale ale Moldovei.

2. Modificarea bazei impozabile a taxei pentru extragerea mineralelor utile și stabilirea cotelor de impozitare care asigură majorarea veniturilor din această taxă aproape de 1,8 ori (Art II, p. 23 din proiect, referire la Capitolul 3).

Pentru taxa pentru extragerea mineralelor utile se propune modificarea obiectului impozabil (baza impozabilă). În loc de „costul mineralelor utile extrase” ca bază impozabilă se propune „volumul mineralelor utile extrase”. Astfel, calcularea sumelor spre plată se va efectua în baza unor cote aplicate pe unitate fizică de minerale extrase și volumului extras. Nivelul cotelor propuse în proiect asigură majorarea veniturilor la buget din aceste taxe aproximativ de 1,8 ori în comparație cu modalitatea existentă.

Utilizarea în calitate de bază impozabilă a costurilor de extracție (situația actuală), lasă un spațiu larg pentru diminuarea plăților la buget și complică administrarea acestei taxe. De asemenea, aceasta este inechitabilă față de agenții economici care efectuează activități de minerit, - cei care au mai mari cheltuieli de extragere (din cauze inerente rezervei în cauză) plătesc și o taxă mai mare per unitate de substanțe minerale extrase. În concluzie, modificarea bazei de impozitare este justificată si are un șir de avantaje față de cea actuală.

De asemenea, este necesar de menționat că încasările la buget din taxa pentru extragerea mineralelor utile sunt foarte joase (Tabelul 2), raportate la volumul de extracție și prejudiciile aduse proprietății publice. Resursele obținute din această taxă nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice necesare administrării sectorului și a prejudiciilor aduse mediului și altor activități economice și sociale ne mai vorbind de a obține un venit net. Astfel, instituirea unor cote pe resursele extrase care ar asigura o rezonabilitate economica este necesară.

3. Proiectul propune comasarea mecanică a 2 taxe existente: e) taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcției obiectivelor subterane, altele decât cele destinate extracției mineralelor utile și f) taxa pentru exploatarea construcțiilor subterane în scopul desfășurării activității de întreprinzător, altele decât cele destinate extracției mineralelor utile și care se va numi „taxa pentru folosirea subsolului” (Art II, p. 23 din proiect, referire Capitolul 4).

Situația existentă presupune plata a 2 taxe, una pentru construcția unor obiecte și alta pentru exploatarea construcțiilor. Înainte de începerea construcției se achită o taxă în valoare de 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcție a obiectivului, iar ulterior la exploatare se achită trimestrial 0,2% din valoarea contabilă a construcției subterane pe toată perioada de exploatare. Propunerea constă în comasarea mecanică a acestor două taxe în una singură, cu păstrarea acelorași cote și nivel de impozitare. Propunerea din proiect cu privire la comasarea acestor taxe nu are practic nici o plus valoare față de situația existentă, cu excepția reducerii formale cu o unitate a numărului de rapoarte și taxe. 

Totodată este necesar de menționat că situația existentă cu privire la cele două taxe menționate merită o atenție deosebită și necesită modificări substanțiale. Confundarea naturii de „impozit” a acestor taxe cu cea reală, adică cu cea „de plată” pentru utilizarea unui bun public, creează mari confuzii pentru stabilirea acestor taxe. Principala chestiune constă în faptul că ”plata” pentru resursele publice (spații în subsol) trebuie să acopere toate costurile publice legate de administrarea publică a acestora, acoperirea eventualelor riscuri de prejudiciu plus o rentă rezonabilă. Astfel, aceste taxe nu sunt pentru orice construcții și orice activități economice aceleași. Aceste plați depind de astfel de factori cum ar fi: starea spațiilor subterane, localizarea acestora, riscurile de prejudicii (inclusiv care depind de natura activităților), volumul total disponibil față de cererea reală pentru a fi utilizate și alți factori. Toate acestea ne sugerează idea că modalitatea de „taxare” a folosirii spațiilor subsolului trebuie în totalitate modificată și adusă în raționamentul tranzacțiilor economice, sub obiectivul utilizării cât mai eficiente a acestor spații. Astfel, trebuie pornit de la obiectivele economice de utilizare a spațiilor disponibile, în caz contrar vom avea spații subterane ne utilizate și alocări ineficiente a contractelor (de exemplu in preajma Chișinăului spațiile au valoare mai mare decât din provincie, însă taxele practic sunt la fel).

4. Precizarea nivelului bugetului local în care trebuie plătite taxele (Art II, p. 22 din proiect)

În conformitate cu această propunere la Art. 301 din CF aliniatul (1) după cuvintele „bugetul local” se vor introduce cuvintele „de nivelul al doilea”. Astfel, aliniatul (1) va avea următoarea redacție: (1) (1) Dacă prezenta lege nu prevede altfel, plătitorii taxelor pentru resursele naturale prezintă Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă și achită în bugetul local de nivelul al doilea taxele în cauză până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune.

În primul rând este necesar de menționat că această modificare are un caracter redacțional, de precizare, deoarece aceasta este practica actuală și este stipulată în legea finanțelor publice locale (nr. 397/2003). Însă, modalitatea actuală de plată a acestor taxe în APL II are mai multe lacune și necesită o modificare a acesteia. Deci, la acest capitol proiectul nu vine cu nici o îmbunătățire a situației existente. 

Concluzie

Proiectul propus în partea taxelor pe resursele naturale în esență conține modificări necesare la „taxa pentru extragerea mineralelor utile”. Acestea se referă la modificarea bazei impozabile și stabilirea cotelor care permit majorarea veniturilor din această taxă, față de situația actuală. Însă conține propunerea de eliminare a un șir de taxe care comportă mari riscuri de corupție și pot conduce la monopolizarea și pierderea controlului pe zeci de ani a celor mai importante rezerve de resurse minerale ale Republicii Moldova. Restul modificărilor practic nu au plus valoare față de situația actuală. Totodată, ținând cont de faptul că proiectul de lege nu face parte din pachetul de urgență anti COVID – 19, acesta trebuie să parcurgă toate etapele de consultare și transparență decizională. Soluția corectă ar fi excluderea modificărilor referitoare la CF Titlul VIII (taxele pentru resursele naturale) din proiectul de lege discutat și pregătirea unui proiect de lege separat, dedicat în întregime resurselor minerale utile și care să țină cont de toate aspectele politicii statului în acest domeniu. Elaborarea căruia va fi pusă în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Descarcă comentariul


soros logoComentariul a fost publicat în cadrul proiectului „Utilizarea resurselor naturale: îmbunătățirea evidenței și transparenței”, sprijinit financiar de Fundația Soros-Moldova. Totodată, numai autorii sunt responsabili de afirmațiile din acest document, care nu sunt în mod necesar împărtășite de finanțator sau de persoanele care au făcut comentarii. Expert-Grup nu adoptă poziții colective.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: