Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici

sursa foto: infographics.channelnewsasia.com/ sursa foto: infographics.channelnewsasia.com/
Data publicării: Luni, 30 Martie 2020
Autori:
Accesări: 2127

Răspunsurile UE la coronaviroză necesită o angajare eficientă din partea Moldovei, Ucrainei și Georgiei - prin extinderea comunicării politice și sectoriale, facilitarea accesului la echipament medical european și revizuirea agendelor de asociere pentru a reflecta nevoile sanitare în perioada post-COVID.

Europa învață din propria experiență cum să lupte cu pandemia de coronaviroză, chiar dacă a avut la dispoziție aproape două luni (ianuarie-februarie 2020), de la izbucnirea epidemiei în China, pentru a-și mobiliza capacitatea de prevenire. Deși, la nivel de comunicare politică, UE a reacționat la existența COVID, prin Președinția rotativă a Croației care a pus în funcțiune Răspunsul Integrat la Crize, la finele lunii ianuarie. În termen practic, alte îngrijorări au dominat agenda europeană - tensiunile din nord-vestul Siriei (Idlib, februarie 2020) și amenințările președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a “deschide frontierele” (NYT, 29 Februarie 2020). Riscul repetării „crizei migranților din 2015” a dezorientat Bruxelles-ul și statele membre. În timp ce Italia devenea cu repeziciune epicentrul coronavirozei (COVID-19) pe continentul european, instituțiile europene admirau Grecia pentru preluarea rolului de “scut al Europei” (Euronews, 4 Martie 2020) împotriva traversărilor ilegale la frontiera eleno-turcă. Reorientarea UE spre criza coronavirozei amână gestionarea situației din Grecia, care, pe de o parte, trebuie ajutată să administreze frontiera și migrația, iar, pe de altă parte, convinsă să implementeze dreptul la azil în Europa (Guardian, 13 Martie 2020).

După ce epidemia a lovit cu violență în populația italiană, (23 martie: peste 53.000 de cazuri de infectare și peste 4.000 decese), virusul a avansat în interiorul continentului - către Spania (a doua țară europeană afectată grav cu peste 1000 decese), Franța și Germania. Conexiunile strânse a diasporei și migranților est-europeni cu Europa au facilitat pătrunderea virusului în țesutul contactelor inter-personale din interiorul statelor Parteneriatului Estic. Eficientizarea comunicării aeriene, dar și simplificarea circulație persoanelor – inclusiv prin facilitarea și liberalizarea vizelor – au favorizat înaintarea virusului. În extremitatea nordică a Parteneriatului, în particular în Moldova și Ucraina, epidemia a ajuns preponderent din direcția statelor Uniunii Europene. Pe lângă țările europene, Iranul a devenit o sursă adițională de risc pentru țările sudice ale Parteneriatului - ArmeniaGeorgia și Azerbaijan.

Deși tardiv, Uniunea Europeană (UE) a reușit să elaboreze măsuri regulatorii și financiare pentru a contracara efectele crizei sanitare și a stimula pe cale normativă solidaritatea între statele europene. Într-o formă parțială, indirectă și subtilă, aluzia la solidaritatea europeană față de vecinii estici, în relație cu pandemia COVID-19, a fost inoculată în documentul, întitulat “Consolidarea Rezilienței – un Parteneriat Estic cu beneficii pentru toți”, lansat de UE, pe 18 martie 2020.

Testarea solidarității europene

Mășinăria decizională a UE a reacționat anevoios la primele semnale ale răspândirii virusului COVID-19. Au lipsit mecanisme dedicate protecției sanitare a europenilor și contracarării rapide, coordonate și unificate, a pericolelor epidemiologice de această anvergură. Solidaritatea europeană între UE și statele membre, dar, în primul rând, între statele membre, a fost pusă la încercare de ascensiunea interesului național. Unele guverne europene au fost debordate de repeziciunea transmiterii virusului, iar altele au recurs la acțiuni necoordonate, precum restricționarea comercializării cu echipament medical sau a circulației interstatale (FinancialTimes, 13 Martie 2020).

Inexistența unor instrumente imediat disponibile a generat un val de creativitate din partea instituțiilor europene. Dar măsurile excepționale au fost lansate doar acolo unde UE are atribuții exprese, neîngrădite de competențele autorităților naționale (ajutorul de stat, piața comună internă, achizițiile publice, circulația internă a bunurilor etc.). Cele 27 de țări membre (plus Marea Britanie, care este în proces de tranziție până la 31 decembrie 2020) și șase țări non-UE, participante la Mecanismul European de Protecție Civilă, activat de Italia, nu au reacționat. În lipsa unui ajutor din interiorul UE, demersul italian a fost recepționat și materializat de China (EuroActiv, 19 Martie 2020), ulterior extins spre Spania. Unilateralitatea SUA pe fundalul coronavirozei și criza sanitară din UE consolidează „puterea blândă” chineză în Europa post-COVID și ambițiile economico-tehnologice chineze, precum aducerea Huawei în vârful infrastructurii europene de tip 5G (Politico, 29 Ianuarie 2020).

Deși UE a fost criticată aspru pentru neasigurarea solidarității europene, în realitate, tratatele europene nu îi permit să acționeze diferit. Primo, Art. 222 a Tratatului de Funcționare a UE, prescurtat denumit “clauza solidarității”, prevede că UE și statele membre trebuie să acționeze în spiritul solidarității, atunci când un stat membru devine victimă a unui act terorist sau dezastru natural sau de natură antropogenă. Dar, din punct de vedere tehnic, COVID nu intră în categoria motivelor care pot declanșa clauza solidarității. Segundo, Comisia Europeană poate veni cu propuneri ce pot duce la activarea clauzei, dar implementarea acestora necesită aprobarea Consiliului UE, adică a guvernelor naționale. Tertio, chiar dacă clauza intră în vigoare, statele membre au dreptul de a selecționa modalitatea considerată oportună pentru a transpune în viață solidaritatea față de partea solicitantă. Așadar, în forma actuală, mecanismul solidarității europene conține lacune legale, care împiedică o aplicare necondiționată, pentru orice tip de criză și de către toate țările membre.

Cu toate acestea, în cele din urmă, statele membre au susținut “răspunsul economic coordonat” al Comisiei Europene menit să ușureze povara crizei COVID-19. Aceste măsuri pot fi divizate în trei blocuri. Primul bloc de acțiuni vizează simplificarea procedurilor de achiziții comune a echipamentului de protecție personală, inclusiv de la producători non-europeni. Este examinată posibilitatea reprofilării companiilor din industria textilă europeană. De asemenea, este introdus temporar un sistem de autorizare pentru export de echipament de protecție personală (mănuși, măști respiratorii, costume etc.) către țările terțe (UE, 15 martie 2020), care includ și statele Parteneriatului Estic. Medicamentele nu intră în această categorie, ceea ce permite României să livreze medicamente către Moldova (Digi24, 15 Martite 2020). Al doilea bloc de măsuri vizează ajutorul acordat sectorului aviatic, industriei turismului, întreprinderilor și angajaților. Companiile aeriene pot face derogare de la principiul “folosești sau pierzi” la solicitarea și alocarea în avans a sloturilor orare, pe perioada martie-iunie 2020. Situația din industria turismului este monitorizată cu asociațiile de profil din țările membre, pentru a identifica soluții. În răspunsul economic contra C0VID, UE a redirecționat bani din fondurile existente pentru a spori lichiditățile accesibile pentru salvarea a peste 100 mii de întreprinderi mici și mijlocii (circa 9 miliarde EUR). Pentru susținerea grupurilor vulnerabile de angajați este folosit Fondul Social European, la care se propune înființarea unui “sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj”. Cel de-al treilea bloc se referă la pașii întreprinși de către UE pentru a susține statele membre. Pe de o parte, sunt relaxate condițiile pentru acordarea ajutorului de stat – atât pentru consumatori, cât și pentru companii. Pe altă parte, UE propune mobilizarea fondurilor existente și neutilizate (circa 65 mlrd EUR) – structurale și de coeziune – pentru a identifica sursele necesare pentru (co-)finanțarea acțiunilor guvernelor naționale.  Totodată, Comisia Europeană sugerează o flexibilitate maximă pentru cadrul fiscal, oferind statelor membre libertatea de a opera cheltuielile necesare pentru a elimina consecințele socio-economice cauzate de COVID. Aceste măsuri fac parte dintr-o propunere legislativă a Comisiei Europene – “Inițiativa pentru Investiții în răspunsul la Coronavirus”. După “co-decizia” Consiliului UE (guvernele naționale) și a Parlamentului European, dispus să urgenteze procedurile legale (EuropeanParliament, 17 Martie 2020), inițiativa poate deveni implementabilă.

Reziliența estică și rolul Acordului de Asociere UE-Moldova

Denumind Parteneriatul Estic – “element crucial al politicii externe a UE” – Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell a lansat propunerea de „consolidare a rezilienței” partenerilor estici (18 Martie 2020). Prioritățile setate în abordarea reînnoită prevăd cel mai mult interconectarea țărilor din regiune și investirea în sursele proprii de dezvoltare economică. Or, Borrell consideră că “Puterea vecinilor este, totodată, puterea Uniunii Europene”. Criza COVID a dus la completarea priorităților UE vizavi de vecinătatea estică. Comisarul UE pentru Vecinătate și Extindere Olivér Várhelyi a precizat că UE va colabora strâns cu vecinii estici pentru “aborda provocările actuale de la toate nivelurile, inclusiv pandemia COVID-19” (UE, 18 Martie 2020). Pe lângă ajutorul promis pentru modernizarea sectorului sănătății publice (infrastructura medicală, instruirea personalului medical, accesul la servicii de sănătate), UE va oferi sprijin pentru a “gestiona mai bine” bolile legate de cazuri, precum coronaviroza. Totuși, această promisiune lăudabilă nu detaliază tipul de angajamente pe care UE și le-ar putea asuma pentru a contracara criza COVID acum, separat de ajutorul acordat în viitor pentru prevenirea unor situații similare.

Acordul de Asociere UE-Moldova depășește considerabil oportunitățile oferite de platforma multilaterală a Parteneriatului Estic. La fel ca și în domeniul protecției civile (IPN, 25 Aprilie 2017), Acordul conține prevederi importante pentru domeniul sănătății publice (Titlul IV, Capitolul 21, Art. 113-116). Moldova s-a angajat să armonizeze legislația cu 4 acte normative europene în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv crearea unei rețele de supraveghere epidemiologică până în anul 2023. Trei prevederi ale Acordului sunt esențiale în contextul COVID-19: 1) „sporirea capacității de pregătire pentru amenințări și urgențe la adresa sănătății publice”; 2) integrarea Moldovei în rețelele UE din domeniul sănătății; și “îmbunătățirea progresivă” a relațiilor între Moldova și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Doar punctul trei se regăsește în Agenda de Asociere pentru 2017-2019, care stabilește acțiunile prioritare pe agenda reformelor. Reieșind din defectele de guvernanță ale Moldovei evidențiate de COVID, agenda de asociere UE-Moldova 2020-2022 necesită referințe la transpunerea urgentă a aquis-ului european cu privire la supravegherea bolilor transmisibile. Totodată, UE poate oferi sprijin tehnic-financiar eforturilor de cartografierea (mapping) a instituțiilor de sănătate europene. Moldova trebuie încurajată să adere gradual la instituțiile care, în prezent, gestionează criza COVID în mod eficace. De asemenea, este crucială elaborarea unei “foi de parcurs” pentru concretizarea relațiilor cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care este o instituție cu expertiză și capacități tehnice. De serviciile acestei agenții europene deja beneficiază, în calitate de observatori, statele Spațiului Economic European (3 țări) și unele state candidate - Balcanii de Vest (Muntenegru) și Turcia. Demersul colectiv de aprofundare a relațiilor cu UE, inițiat de Moldova, Ucraina și Georgia, poate fi actualizat prin solicitarea unei integrări eficiente în domeniul sănătății publice.

Moldova are nevoie de soluții pentru a oferi garanții beneficiarilor sistemului de sănătate publică și ghidare pentru guvernare, atunci când acestea sunt supuse unor presiuni epidemiologice. Actualmente, în lipsa acestor instrumente, situația din Moldova este incertă. Or, profunzimea relației diasporei și a migranților moldoveni cu spațiul european a fost subestimată de către autoritățile de la Chișinău (OIM, 2015: Italia- 142.266 cetățeni moldoveni, Spania – 16.202, Germania – 14.815). Totodată, pe motiv de ignoranță sau scepticism față de autorități, cetățenii au neglijat cerințele autorităților, ceea ce a contribuit la pătrunderea ușoară a virusului în țară. Neidentificarea „pacienților zero”, organizarea alegerilor parlamentare noi în Hâncești (15 Martie) ignorând focarele locale de infecție și filtrarea ineficientă a moldovenilor la Aeroport, au permis importul, iar ulterior expansiunea locală a virusului. În doar două săptămâni de la depistarea primului caz (Digi24, 7 Martie 2020), autoritățile au identificat peste 80 de cazuri de coronaviroză. Alte peste 100 de persoane sunt suspectate de infecție. Din nevoia de a înăspri măsurile, executivul a convins legislativul moldovean să adopte 2 luni de stare de urgență (17 martie-15 mai 2020), perioadă în care s-a făcut derogare de la obligațiile față de CEDO, în baza Articolului 15 (IPN, 21 Martie 2020). Moldova a introdus regimul special după Armenia (o zi - 16 Martie), dar înainte de regiunile din Ucraina (Kiev și Kharkiv – 20-21 martie) și Georgia (4 zile – 21 martie). Ca de obicei, acțiunile Guvernului sunt supravegheate de societatea civilă, iar eșecurile sunt scoase la iveală de mass-media. Totuşi, realitatea moldovenească afişează imagini ireale. În timp ce armata oferă vehiculepentru a face faţă lui COVID, biserica este rugată să întrerupă adunările enoriaşilor, iar mulţi cetăţeni stau în carantină, lucru care va afecta celebrarea sărbătorilor de Paști. Anul trecut, Moldova a testat reziliența democrației în fața amenințărilor regimului oligarhic. În anul 2020, COVID-19 verifică reziliența țării în fața unei crize sanitare excepționale, cuplată cu o guvernare nepopulară.

În loc de concluzii...

Deocamdată, UE nu are capacități pentru a putea gestiona câteva crize concomitent. Reapariția unei crize reale, simțită anterior – cum este cea a migranției - a distras atenția de la emergența crizei noi, inițial neglijată – cea a pandemiei de coronaviroză. În ciuda criticilor, ecosistemul instituțiilor europene a reușit să producă diverse măsuri economice și financiare, care conferă o anumită senzație de control a situației. Totuși, responsabilitatea majoră pentru încercuirea și înăbușirea epidemiei le revine guvernelor naționale. Fără măsuri drastice, similare celor din Spania și Franța, înfrângerea coronavirozei poate întâmpina dificultăți.

UE recunoaște deschis că reziliența vecinilor estici este o prioritate. Criza COVID demonstrează cât de importantă este coordonarea acțiunilor atât în interiorul UE, cât și între Bruxelles și vecinătatea sa estică. Blocarea frontierelor, sistarea zborurilor și alte măsuri urgente adoptate de statele UE, cu sau fără înștiințarea Bruxelles-ului, afectează vecinii estici, în special țările asociate. În ultimii 5 ani, Moldova, Ucraina și Georgia au avansat integrarea economică cu piața europeană și au intensificat contactele interumane, ca răspuns la presiunile politice, comerciale și militare ale Rusiei. De aceea, răspunsurile UE la coronaviroză necesită o angajare eficientă cu Moldova, Ucraina și Georgia - prin lărgirea comunicării politice și sectoriale, facilitarea accesului la echipament medical european și revizuirea agendelor de asociere pentru a reflecta nevoile sanitare în perioada post-COVID.

Material preluat de la agenția de presă IPN.

Accesați versiunea engleză


Editorialul de opinie a fost elaborat în cadrul proiectului „Înțelegerea Acordurilor de Asociere și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre UE și Ucraina, Moldova și Georgia”, sprijinit financiar de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (Sida). Proiectul este coordonat de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) și realizat în parteneriat cu Institutul de Prognoză Economică și Consultanță Politică (IER) din Kiev, Centrul de consultanță Reformatics din Tbilisi și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” din Chișinău.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Expert-Grup te întreabă: Ce acțiuni sunt necesare pentru a susține companiile pe timp de coronacriză (alegeți maxim 3)?

×

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: