Ar trebui sau nu viitorul Guvern să accepte creditele oferite de Rusia şi China?

Data publicării: Luni, 17 August 2009
Autori:
Accesări: 4347

Comentariul economic nr. 46

Creşterea deficitului bugetar până la limite riscante, precum şi majorarea datoriei publice interne prin emiterea masivă de valori mobiliare de stat (VMS) pe parcursul ultimelor luni va impune viitorul Guvern să apeleze la surse de finanţare externe. În acest sens, Republica Moldova are la dispoziţie 2-3 opţiuni majore: semnarea unui nou memorandum de finanţare cu FMI sau/şi contractarea creditelor bilaterale negociate la moment cu Rusia şi China. Ultimele au tulburat enorm mediul mediatic şi analitic din ţară, stârnind mari controverse. Cauza este că contractarea unor asemenea credite gigantice pentru ţara noastră automat va tripla soldul datoriei de stat externe, iar în condiţiile actualei recesiuni economice, gradul de îndatorare va atinge limite riscante. Totodată, este vital ca aceste credite să nu prejudicieze relaţiile cu FMI, care sunt şi aşa incerte la momentul de faţă. Or, semnarea unui nou memorandum de finanţare cu această instituţie financiară va influenţa în mod direct imaginea ţării noastre în faţa finanţatorilor occidentali şi, cu siguranţă, va releva într-o altă lumină sinceritatea aspiraţiilor privind integrarea europeană. Prin urmare, este necesar ca viitorul Guvern să stabilească clar priorităţile sale în domeniul politicii privind datoria de stat externă. Ar trebui sau nu noul Guvern să accepte creditele oferite de Rusia şi China pe fondul relaţiilor suspendate cu FMI? Care ar fi impactul de pe urma contractării acestora şi care ar trebui să fie priorităţile politicii de stat în acest domeniu?

De ce avem nevoie acum mai mult ca oricând de surse externe de finanţare?
 
Pentru a elimina pericolul major pentru economia naţională care la momentul actual constă în creşterea puternică a datoriei publice interne în paralel cu diminuarea veniturilor bugetare. Astfel, pe fondul relaxării graduale a politicii monetare şi a tendinţelor deflaţioniste, Guvernul a apelat foarte intens la surse interne de creditare. Începând cu luna mai a avut loc practic o explozie a volumului de VMS tranzacţionate pe piaţa primară, astfel încât în luna iunie băncile comerciale au devenit principalii finanţatori ai deficitului bugetar. Problema majoră constă în constrângerile politice care au subminat fundamental capacitatea Guvernului de a ajusta politica sa bugetară la efectele crizei economice. Prin urmare, veniturile obţinute din vânzarea VMS, care în iunie au fost cu 45,9% mai mari faţă de nivelul prognozat, erau direcţionate exclusiv spre finanţarea sectorului bugetar şi a programelor de asistenţă socială. Astfel, în condiţiile în care majoritatea bonurilor de trezorerie sunt cu o perioadă mai mică de jumătate de an, reducerea constantă a veniturilor bugetare va afecta esenţial capacitatea Guvernului privind onorarea obligaţiunilor de plată la scadenţă. De aceea necesitatea surselor externe de finanţare este una imperativă, luând în consideraţie maturitatea timpurie a creditelor interne, precum şi pericolul exploziei deficitului bugetar şi a acumulării arieratelor privind plata salariilor şi transferurilor sociale.
 
Ce cunoaştem la moment despre creditele negociate cu Rusia şi China...
 
În principiu, nu există diferenţe fundamentale între perioadele de maturitate a creditelor oferite de ambele state. Astfel: durata se preconizează a fi de 15 ani, perioada de graţie 5 ani (Rusia) şi 3 ani (China), iar destinaţia acestor credite va ţine (din cele oficial declarate) de proiecte infrastructurale. Mai cunoaştem de asemenea că, în virtutea propriilor imperative geopolitice, ambele ţări utilizează un spectru larg de instrumente, inclusiv financiare, pentru a-şi consolida influenţa politică în Europa de Est (Rusia) sau pentru a se poziţiona în calitate de jucător important în această regiune (China). O diferenţă notabilă ar fi că Rusia, mai mult decât China, este interesată de ataşarea unor condiţii politice la creditul său. China este interesată mai mult de concesiuni economice cu caracter strategic din partea Moldovei (de exemplu, administrarea proiectelor de infrastructură de către ingineri şi manageri chinezi sau utilizarea la scară largă a forţei de muncă chinezească).
 
... şi ce NU cunoaştem?
 
Nu cunoaştem practic esenţialul: ratele dobânzilor şi, mai ales, condiţionalităţile economice/politice ataşate. Interesul autorităţilor pentru aceste credite, pe fondul reticenţei privind semnarea unui nou memorandum de finanţare cu FMI, poate fi uşor înţeles luând în consideraţie specificul situaţiei politice din ţară la momentul când au început negocierile. Analizând experienţa altor state din CSI care au apelat la credite din partea Rusiei, vom vedea că acestea includ mult mai puţine condiţionalităţi economice, faţă de cele cerute de FMI. În acelaşi timp, cooperarea cu aceasta instituţie financiară internaţională a presupus, pentru mai multe state din regiune (Ucraina, ţările Baltice, Bosnia, Ungaria, România), condiţii austere vizavi de politicile lor bugetar-fiscale, în special, reducerea cheltuielilor aferente programelor sociale şi salariilor din sectorul bugetar.
 
Totodată, creditele oferite de Rusia şi China vor fi destinate proiectelor infrastructurale, în timp ce banii oferiţi de FMI pot fi utilizaţi doar pentru suplinirea activelor oficiale de rezervă. Prin urmare, pentru un Guvern ghidat de obiective electorale sau de alte obiective pe termen scurt, ofertele Rusiei şi Chinei sunt mult mai atractive faţă de cea a FMI. Ipoteza respectivă a fost validată chiar de ministrul economiei şi comerţului, Igor Dodon, care a declarat recent că R. Moldova va accepta mai curând credite comerciale şi nu concesionale bilaterale[1]. Totodată, acesta a afirmat că Guvernul nu va accepta condiţiile impuse de FMI care ar „prejudicia populaţie R. Moldova” făcând referinţă explicită la experienţa altor state din regiune în reducerea salariilor pentru bugetari şi a cheltuielilor aferente programelor sociale. Cu siguranţă, această poziţie a fost determinată de ezitarea Guvernului în exerciţiu de a implementa reforme nepopulare care ar fi generat tensiuni sociale şi, respectiv, costuri politice în ajunul alegerilor parlamentare.   
 
Condiţionalităţi economice vs condiţionalităţi politice
 
Deşi creditele bilaterale din partea Rusiei şi Chinei sunt mai atractive pe termen scurt, acestea implică o serie de riscuri majore pe termen lung. Cauza este că creditele respective, în special cel din partea Rusiei, ar putea fi condiţionat de o serie de concesiuni politice care ar permite Kremlinului majorarea influenţei în ţara noastră, influenţă care deja este foarte înaltă. Experienţa altor state din CSI (tabela 1) relevă faptul că creditele ruseşti au fost preferate mai mult de statele, politica externă a cărora este mai degrabă una pro-rusă (Armenia, Kazahstan, Belarus, Kîrgîzstan). Deşi unele dintre acestea au obţinut şi finanţare FMI, creditele ruseşti au majorat dependenţa economică şi politică a acestora de Rusia. Spre exemplu Kazahstan a fost obligat să utilizeze creditul rus pentru procurarea metalelor şi echipamentului fabricate în Federaţia Rusă, iar la moment se duc negocieri privind vânzarea celei mai mari bănci din această ţară, BTA, către Sberbank, o banca comercială rusă controlată de Kremlin. Kîrgîzstan, pentru obţinerea creditului rus, a fost nevoit să ceară evacuarea trupelor americane din Baza Aeriană  din Manas. Chiar şi Bulgaria, care nu este membră CSI, a contractat un credit rusesc în valoare de 5 miliarde USD pentru construcţia unei fabrici de energie nucleară, în schimbul cesionării unei cote părţi din sectorul energetic al acestei ţări. Se pare însă că noul guvern ales recent în Bulgaria va retracta precedentele înţelegeri financiare cu Rusia. Totodată, condiţionalităţile politice ataşate creditelor din partea Rusiei pot influenţa negativ durabilitatea proiectelor finanţate în cadrul acestora. Un caz elocvent este cel al Belarusului, când partea rusă a refuzat transferarea ultimei tranşe de credit de 500 milioane USD, determinând această ţară să ceară finanţare din partea FMI.
 
 Tabelul 1: Creditele din partea Rusiei şi FMI negociate şi transferate statelor CSI (Iunie, 2009)
 
Ţara
Credit din partea Rusiei
Credit din partea FMI
Ucraina
 
16,4 miliarde USD (negociat)
7,3 miliarde USD (transferat)
Belarus
2 miliarde USD (negociat)
1,5 miliarde USD (transferat)
2,4 miliarde USD (negociat)
788 milioane USD (transferat)
Kazahstan
3,5 miliarde USD (negociat)
 
Moldova
500 milioane USD (negociat)
 
Armenia
500 milioane USD (transferat)
823 milioane USD (negociat)
400 milioane USD (transferat)
Georgia
 
750 milioane USD (negociat)
187 milioane USD (transferat)
Kîrgîzstan
2 miliarde USD (negociat)
100 milioane (negociat)
25 milioane (transferat)
Tadjikistan
 
116 milioane (negociat)
39 milioane (transferat)
Sursa: FMI şi RBC
 
Prin urmare, o preferinţa acordată creditelor bilaterale din partea Rusiei şi Chinei în detrimentul relaţiilor cu FMI va majora semnificativ dependenţa politică şi economică a ţării noastre de aceste state, iar aspiraţiile de integrare europeană vor fi compromise. Deşi viitorul Guvern va fi pus cam în faţa aceloraşi constrângeri financiare, s-ar putea ca acesta să aibă mai multe capacităţi de a implementa acele reforme dureroase, dar necesare, care derivă din condiţionalităţile aferente memorandumului FMI. În acelaşi timp, este vitală o viziune a guvernării pe o durată mai lungă de timp, or miopia guvernului în exerciţiu a dus la întârzierea unei serii de reforme structurale fără de care relansarea sectorului real la momentul actual ar fi extrem de dificilă.
 
Ce rămâne cert?
 
Deşi nu se cunosc ratele dobânzilor şi adevăratele condiţionalităţi ale acestor credite bilaterale, rămâne cert faptul că acestea vor avea un impact fundamental asupra gradului de îndatorare al economiei noastre. Astfel, nivelul acestuia va atinge limite riscante în urma triplării soldului datoriei de stat externe (grafic 1) şi a efectelor crizei economice în special asupra veniturilor bugetare şi a PIB-ului. Prin urmare, va fi grav afectată sustenabilitatea datoriei de stat externă (grafic 2) fapt ce ar putea crea turbulenţe macroeconomice majore.
 
Grafic 1: Modificarea soldului DSE după contractarea creditelor bilaterale, mil. USD
Sursa: MinFin, calcule EG
...povara datoriei de stat externe asupra economiei naţionale va creşte de peste 3 ori

Indicatorul care relevă capacitatea economiei de a rambursa datoria creditorilor externi (ponderea Datoriei de Stat Externe (DSE) în PIB) va creşte până la aproximativ 41,9%. Nivelul respectiv este unul pe de-a dreptul alarmant luând în consideraţie faptul că media în alte state din regiune variază între 19%-20%. Prin urmare, vor creşte substanţial costurile aferente gestionării DSE care vor fi practic de două ori mai mari faţă de alte state din Europa Centrală şi de Est.
 
...gradul de expunere la riscul ratei de schimb va fi dublu faţă de media pe regiune

Triplarea ponderii DSE în PIB automat presupune triplarea gradului de expunere la riscul oscilaţiilor ratei de schimb valutar, ceea ce în actualele condiţii de criză devine un pericol iminent. Astfel, în timp ce media privind ponderea respectivă în statele din regiune variază în jur de 19%-20%[3], în R. Moldova aceasta va fi practic dublă (41,9%). Totodată, va creşte şi ponderea DSE în total datorie publică până la circa 63%, fapt ce confirmă riscul sus menţionat. Aceasta vine în contradicţie cu tendinţa regională unde se promovează o politică în domeniul datoriei publice în direcţia diminuării gradului de expunere la riscul ratei dobânzii.
 
...va fi grav afectată disponibilitatea R. Moldova de a rambursa datoria sa externă

Grafic 2: Modificarea principalilor indicatori de sustenabilitate a datoriei de start externe (DSE) în urma contractării creditelor bilaterale[2]
Sursa: MinFin, BNS, calcule EG
Soldul DSE va depăşi practic de două ori volumul exporturilor, în contextul anticipatei comprimări a comerţului extern în anul curent. Astfel, ponderea DSE în total exporturi va creşte de la 45% la sfârşitul anului 2008 până la 191% în 2009. La rândul său, aceasta va determina Banca Mondială să modifice calificativul ţării noastre din „debitor cu risc mic de a nu rambursa datoriile”, în „debitor cu risc moderat”, fiind aproape de nivelul critic (nivelul critic se consideră începând cu pragul de 220%).
 
... povara DSE asupra bugetului de stat se va apropia de punctul critic

Impactul cel mai dramatic va fi simţit de bugetul de stat, ponderea DSE în total venituri majorându-se de circa 4 ori. Pe fondul diminuării veniturilor bugetare în actualele condiţii de criză, ponderea DSE în veniturile bugetului de stat va creşte de la 57,8% la finele anului 2008, până la 228,2%. Un asemenea nivel este foarte aproape de limita critică (250%), fapt ce relevă riscul sporit privind apariţia unor dezechilibre macroeconomice adiţionale majore, în urma contractării acestor credite.  
 
Concluzii şi recomandări majore

Republica Moldova posedă un grad mic de îndatorare faţă de alte state din regiune, respectiv potenţialul de îndatorare al ţării trebuie exploatat foarte atent, astfel încât oportunitatea respectivă să nu să se transforme în risc. Deşi nu se cunosc condiţionalităţile creditelor analizate, este cert faptul că contractarea acestora va aduce gradul de îndatorare al economiei R. Moldova până la limite riscante. Indicatorii analizaţi relevă riscurile majore ale creditelor respective pentru situaţia macroeconomică din ţară. În acelaşi timp, maturitatea timpurie a VMS-urilor, pericolul creşterii puternice a deficitului bugetar şi insuficienţa acută de surse interne de finanţare pe termen lung determină necesitatea sporită a surselor externe de finanţare. În acest context, prioritatea numărul unu în cadrul politicii viitorului Guvern în domeniul datoriei de stat externe ar trebui să fie reluarea imediată a negocierilor cu FMI privind semnarea noului memorandum de finanţare. Aceasta nu înseamnă renunţarea la alte credite bilaterale, ci suspendarea negocierilor privind contractarea acestora până la momentul semnării acordului cu FMI. Cauza majoră constă în efectul de multiplicator al relaţiilor cu aceasta organizaţie internaţională de finanţare, care pe lângă asigurarea stabilităţii macroeconomice şi a cursului de schimb al monedei naţionale, reprezintă un semnal pozitiv pentru întreaga comunitate de finanţatori din occident. Mai mult decât atât, în cazul contractării creditelor din partea Rusiei şi Chinei în lipsa finanţării din parte FMI, soldul datoriei de stat externă nu va mai putea fi acoperit de activele oficiale de rezervă a BNM, fapt ce ar putea pune în pericol stabilitatea monedei naţionale. În orice caz, Guvernul va fi nevoit să apeleze la memorandumul FMI cu scopul suplinirii activelor oficiale de rezervă. Prin urmare, cea mai raţională opţiune a viitorului Guvern va consta în primul rând în reluarea imediată a negocierilor cu FMI, iar ulterior, după semnarea memorandului de finanţare, este acceptabilă contractarea echilibrată a altor credite bilaterale. Din punct de vedere geopolitic, este preferabil mai degrabă un credit din partea Chinei, care ar putea să contrabalanseze esenţial influenţele excesiv de mari ale Rusiei în Moldova.


[1] Articolul din ECO „FMI a întrerupt până la toamnă negocierilor cu Chişinăul”, editia Nr. 223 din 09 Iunie 2009
[2] Calculele au fost făcute pe baza unei anticipări privind reducerea PIB-ului cu -10%, a veniturilor la bugetul de stat cu -25%, a exporturilor cu 25%, a activelor oficiale de rezervă în volum de 1276 mil. USD şi a cursului oficial de 12 lei pentru 1 USD până la finele anului curent
[3] „Domestic and External Public Debt in Developing Countries”, No. 188, March 2008, UNCTAD

Această publicaţie apare cu suportul Open Society Institute şi Black Sea Trust

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: