Centrul Comun de Vize – intre convergenta si divergenta...

Data publicării: Marți, 13 Martie 2007
Autori:
Accesări: 5443

Comentariul economic nr. 15

Republica Moldova continua sa negocieze cu UE asupra facilitarii regimului de vize si de readmisie, in timp ce situatia in jurul Centrului Comun de Vize din Repuplica Moldova evolueaza, pe neasteptate, foarte nesigur si contradictoriu. Va putea Bucurestiul sa convinga Bruxellul de necesitatea preluarii coordonarii Centrului Comun de Vize de catre Romania sau poate va avea alte propuneri, atunci cand deja s-a anuntat inaugurarea centrului in luna aprilie a anului curent, in cadrul Ambasadei Ungariei?

Facilitarea regimului de vize pentru Moldova

Negocierile asupra stabilirii unui regim facilitat de vize si de readmisie continua sa se duca intre Chisinau si Bruxelles, primul solicitand nu numai facilitarea acestuia, dar si apropierea de statutul celui acordat Romaniei si Bulgariei la etapa de pre-aderare. Oficialii europeni sunt destul de retinuti in a face asemenea concesii. Bruxellul deja a declarat ca este gata, la faza actuala, sa stabileasca cu noii sai vecini din Est Acorduri cu privire la facilitarea regimului de vize si de readmisie comune si egale, fara vreo careva diferentiere intre ei. UE urmareste prin aceste acorduri asigurarea unei gestionari mai bune a frontierelor si optimizarea altor chestiuni aferente (gestionarea migratiei, combaterea migratiei ilegale, instituirea azilurilor pentru refugiati, securitatea frontierelor etc.).

Probabilitatea satisfacerii cerintelor Chisinaului referitoare la facilitarea regimului de vize este prea mica, prin urmare acesta ar trebui sa-si consolideze pozitiile existente in dialogul sau cu UE. In cazul nesemnarii acestui acord, Republica Moldova va risca majorarea pretului pentru viza de la 35 euro la 60 euro. Iar odata ce Rusia si Ucraina deja au convenit asupra acestor acorduri, Moldova ramane unica tara din aceasta regiune (cu exceptia Belarusului) care inca nu a fixat cadrul juridic de facilitare a regimului de vize si de readmisie cu UE. Chiar daca Moldova a cazut de acord asupra principiului de readmisie a persoanelor, deocamdata facilitarea regimului de vize intarzie sa fie semnat.

Aceasta situatie ambigua poate sa creeze nemultumiri din partea autoritatilor, dar mai ales a cetatenilor moldoveni. Acestia raman in afara sistemului facilitat de vize, spre deosebire de cetatenii Rusiei, Ucrainei si ale tarilor din Balcanii de Vest, care deja beneficiaza sau urmeaza sa beneficieze de acesta in viitorul foarte apropiat. Pe linga aceasta, se admite volens-nolens o discriminare in rindul populatiei Republicii Moldova. Datorita faptului ca majoritatea populatiei din raioanele de est ale Republicii Moldova este detinatoare de cetatenie ruseasca sau ucraineana (dupa unele surse aproximativ 80%), acestia pot beneficia de inlesnirile prevazute in acordurile de facilitare a regimului de vize si de readmisie functionale in cazul Rusiei si Ucrainei.

In asemenea circumstante autoritatile moldovene urmeaza sa-si apere interesele sale si ale populatiei in mod neconditionat. Problema discriminarii, mai ales in contextul discursului pro-european tot mai intens, poate sa reduca din aspiratiile europene, nu atat ale autoritatilor, cat mai degraba ale cetatenilor simpli.

Centrul de Vize - fals problematizat

In perioada recenta a devenit clar ca la Chisinau, datorita bunavointei si sprijinului acordat de Ungaria, va fi deschis Centrul Comun European de acordare a vizelor la Chisinau. Nu este un succes unilateral al diplomatiei moldovenesti, cat mai degraba reyultatul unei colaborari intense intre Bruxelles, Budapesta si Chisinau.

In acelasi timp, intentia Ambasadei Ungare de a deschide la Chisinau Centru de Vize se bazeaza, “negru pe alb”, pe prevederile Programului de la Haga (decembrie 2004). Conform acestuia, Consiliul European a convenit asupra crearii Centrelor Comune Europene de acordare a vizelor in statele terte. Asemenea centre urmau sa apara la contributia si initiativa voluntara a oricarui membru UE. Scopul principal al Programului de la Haga este de a stabili un plan de actiuni care vizeaza consolidarea libertatii, securitatii si justitiei in UE.

Centrul Comun de Solicitare de la Chisinau va fi inaugurat in sediul Ambasadei Ungare si va functiona in mai multe faze. Acestea, precum si modul de organizare a centrului, vor trebui sa fie negociate si aprobate de catre Bruxelles. Acest centru va procesa vize, initial, pentru Ungaria si alte doua tari europene (Austria, Slovenia) care au hotarat sa participe la proiect. De asemenea, se preconizeaza ca la initiativa vor adera si alti membri ai UE, inclusiv tarile din zona Schengen.

In aceasta conjunctura, demersul Romaniei de a prelua coordonarea viitorului Centru Comun de Vize la Chisinau, a fost intalnit de autoritatile moldovene cu o anumita aversiune si suspiciune. Unii experti considera ca aceasta actiune a Romaniei oglindeste intentia acesteia de a prelua controlul asupra fluxului de migranti moldoveni. Iar oficialii de la Chisinau, in general, s-au simtit ofensati de asemenea comportament al Bucurestiului, care initial trebuia sa informeze autoritatile moldovene responsabile si numai dupa asta sa initieze asemenea discutii cu Bruxellul. Nu se stie insa daca rezultatul ar fi fost pozitiv pentru Romania, MAEIE-ul din Republica Moldova afirmand ca chiar daca si Bucurestiul ar fi actionat in acest mod, Chisinaul oricum nu ar fi acceptat initiativa romana.

De ce Romania?

Conjunctura existenta ne permite sa presupunem ca Bucurestiul a intuit posibilele probleme legate de coordonarea Centrului de Vize. De aceea, Bucurestiul a decis sa anticipeze reactiile Chisinaului, prezentand propunerea sa direct la Bruxelles. Nu trebuie sa uitam de faptul ca Romania, din mai multe cauze, nu a reusit sa fie prima tara europeana care sa vina cu asemenea propunere.

Principala bariera a fost timpul, Romania devenind membru cu drepturi depline al UE abia la 1 ianuarie 2007 (Ungaria la 1 mai 2004). Programul de la Haga, din decembrie 2004 (intrat in vigoare dupa valul de extindere europeana din mai 2004) vizeaza deschiderea centrelor de acest gen incepand cu 2006. De aceea, Bucurestiul fizic nu a fost capabil sa lanseze asemenea initiativa inainte de Ungaria.

Pe langa aceasta, in pofida faptului ca Chisinaul califica drept bune relatiile politice cu Bucurestiul, exista foarte multe subiecte tensionate (cetatenie, momente istorice, lingvistice etc.). Daca relatiile ar fi cu adevarat bune, Chisinaul nu reactiona atat de reticent la initiativele Romaniei care este avocatul sau natural in procesul de integrare europeana.

Romania vs. Ungaria

Daca facem o comparatie intre Romania si Ungaria, constatam ca prima are mai multe avantaje pentru infiintarea sau coordonarea Centrului Comun de Vize pentru cetatenii moldoveni.

In primul rand, Romania este cel mai important sustinator al integrarii Republicii Moldova in UE, declarand si demonstrand acest lucru pana la aderarea ei europeana si dupa aceasta (in pofida declaratiilor anti-romanesti al retoricii guvernarii moldovene). Ungaria da dovada de un suport mai rezervat pentru aspiratiile europene ale Moldovei in cadrul familiei europene.

De asemenea, Ambasada romana la Chisinau datorita similitudinilor lingvistice si a prezentei de durata in Moldova, dispune de multa experienta de activitate pe teritoriul si cu populatia moldoveneasca. Ungaria, ca si Romania, activeaza in Moldova din 1992. Dezavantajul primei insa sunt barierele lingvistice, care ar putea influenta capacitatea Centrului Comun gazduit de Ambasada Ungariei in procesarea vizelor pentru cetatenii moldoveni.

Altceva, Romania a negociat cu autoritatile moldovene privitor la extinderea prezentei sale diplomatice in Moldova. De asemenea, preconizandu-se si deschiderea de birouri consulare la Cahul si Balti, concomitent aprobandu-se si suplimentarea personalului consular al Ambasadei romane. Prin intermediul acestor actiuni Romania isi va mari capacitatea fizica si teritoriala de procesare a vizelor (prin extinderea propiu-zisa a Ambasadei romane de la Chisinau si suplimentarea personalului acesteia, dar si prin deschiderea Reprezentantelor consulare la Balti si Cahul). Spre deosebire de aceasta, misiunea diplomatica maghiara, care deja a efectuat pregatirile necesare pentru deschiderea Centrului de solicitare a vizelor la Chisinau, nu prevede deschiderea de oficii consulare in alte regiuni ale Moldovei. Dar, cum in relatiile romano-moldovenesti se contureaza o noua „perioada glaciara,” posibilitatea deschiderii unor consulate romanesti la Balti si Chisinau devine din ce in ce mai problematica.

Dupa unii experti, deschiderea unui Centru Comun de Vize la sediul Ambasadei romane ar micsora din volumul de cereri parvenite din partea cetatenilor moldoveni pentru redobandirea cetateniei romane. Majoritatea moldovenilor solicitanti de cetatenie doresc obtinerea acesteia pentru a avea acces garantat in UE. De aceea, preluarea coordonarii sau deschiderea unui Centru Comun de vize la Chisinau de catre Romania ar reprezenta un potential „amortizor” al fluxului mare de cereri pentru cetatenia romana. Acesta va raspunde necesitatilor moldovenilor de a calatori in spatiul UE fara a poseda cetatenia romana. In acest sens, Ungaria nu se confrunta cu asemenea probleme. De fapt, pentru Ungaria Centrul respectiv nu comporta aceeasi importanta ca si pentru Romania.

Din cele relatate anterior, constatam faptul ca Romania este mai indicata pentru deschiderea sau cordonarea Centrului Comun de acordare de vize la Chisinau. Acest imperativ se bazeaza nu atat pe motive subiective (limba similara, datorie istorica etc.), cat pe necesitatile de a diminua, pe masura posibilitatii, din solicitarile moldovenilor pentru cetatenia romana. Coordonarea Centrului de catre Romania ar asigura colectarea datelor despre fluxurile de migranti catre UE din Moldova sau din tarile terte. La fel acest lucru ar putea sa contribuie la optimizarea controlului frontierilor moldo-romane si respectiv a celor europene, mai ales dupa mutarea frontierelor UE pe Prut. Din aceste considerente, Romania devine tot mai insistenta in demersul sau pentru preluarea coordonarii si/sau pentru infiintarea Centrului Comun de vize la Chisinau in cadrul misiunii sale.

Totusi, Centrul Comun de Solicitare de vize de la Chisinau va fi inaugurat in aprilie 2007, la sediul Ambasadei Ungariei. In acelasi timp, UE nu s-a opus propunerii Romaniei de a mai deschide un Centru similar pe viitor in sediul ambasadei sale de la Chisinau. Aceasta nu contravine prevederilor Programului de la Haga din 2004 si corespunde intereselor vitale ale UE de gestiona cat mai eficient fluxului migrationist la frontierele de est.

Concluzii

Intentia Bucurestiului de a participa la infiintarea Centrului a fost salutata de Vicepresedintele Comisiei Europene, Franco Frattini. Oficialul european vede in aceasta implicare o posibilitate reala a Romaniei de a reduce din presiunile asupra autoritatilor romane venite de la populatia moldoveana care doreste sa obtina cetatenia romana. Un eventual Centru ar putea sa contribuie si la fluidizarea procesului de procesare a numarului mare de vize pentru UE ale cetatenilor moldoveni.
Declaratiile autoritatilor romane despre pregatirea si interesul sporit pentru demararea proceselor de infiintare a unui Centru de Vize nu a putut influenta decizia luata de Bruxelles anterior. Romania nu a reusit sa convinga comunitatea europeana si Bruxellul despre importanta preluarii de catre aceasta a coordonarii viitorului centru. Iar viitoarea initiativa pe acest subiect din partea Romaniei va trebui sa fie negociata si in formatul romano-ungar.

Dar aversiunea cu care initiativa romana a fost tratata de autoritatile moldovene nu va influenta semnificativ situatia pe marginea Centrului Comun de vize. Deoarece la dispozitia Romaniei a ramas posibilitatea de a mai deschide un centru similar la Chisinau, dar intr-o colaborare stransa cu Ambasada Ungariei.

Gesturile autoritatilor moldovene au demonstrat inca odata cat de fragile sunt raporturile politico-diplomatice dintre Republica Moldova si Romania. Tinand cont de sprijinul acordat de catre Bucuresti integrarii europene a Republicii Moldova, reactia Chisinaului putea fi mult mai calma. Mai ales ca Romania oricum si-a pastrat sansele de a deschide un Centru similar la Chisinau. Pragmatismul in relatiile cu UE si cu tarile-membre conteaza foarte mult.

Ca si alta data, divergentele au fost atenuate de factorii de decizie europeni, generand o convergenta persistenta in jurul viitorului Centru Comun de Solicitarea de vize pentru cetatenii moldoveni. Ramane de vazut cat timp va dura parteneriatul politic si diplomatic “favorabil” intre Chisinau si Bucuresti, mai ales dupa criticile dure exprimate de primul la adresa avocatului sau european.

Tipărește
Autori:

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: