Cele mai importante 11 modificări în Politica Fiscală pentru 2015

Foto: Newsmoldova.md Foto: Newsmoldova.md
Data publicării: Joi, 09 Aprilie 2015
Accesări: 20435

Propunerile cu care a venit Guvernul pentru modificarea cadrului legal pentru implementarea politicii fiscale pentru 2015 au fost elaborate în condiții de transparență redusă. Totodată, cel puțin o parte din asociațiile de afaceri au avut ocazia să discute proiectul și să vină cu propuneri. Astfel, unele prevederi dăunătoare din proiectul inițial (publicate în iunie 2014) au fost îmbunătățite, iar altele eliminate. Însă, este necesar de menționat că un dialog foarte bun cu unele asociații de business nu poate substitui totuși dialogul cu societatea în general și cu reprezentanții acesteia.

Cu părere de rău, anume nerespectarea principiilor de transparență în elaborarea măsurilor de politică fiscală în cele mai multe cazuri creează și cele mai mari probleme. Și mai grav este faptul că lipsa unui dialog duce la perceperi eronate și poate crea reacții ostile din partea societății chiar în cazul când proiectele propuse nu sunt chiar atât de proaste.

Pentru 2015, în linii mari propunerile nu prevăd schimbări majore privind regimul de impozitare sau nivelul de taxe. În același timp, proiectul conține un șir de prevederi necesare și utile, care creează condiții de afaceri mai bune și reguli de impozitare mai clare. De asemenea, propunerile conțin ajustări tradiționale ale pragurilor de impozitare și a scutirilor pentru persoanele fizice (la valoarea inflației prognozate, pentru 2015 este 6.4%), precum și majorarea accizelor.

În continuare vom prezenta cele mai importante modificări, atât pozitive, cât și negative:

1. Se impozitează sau nu remitențele? Până în prezent persoanele fizice rezidente în Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu aveau obligația să impoziteze toate veniturile obținute peste hotarele Republicii Moldova, ci doar din activitățile din investiții și financiare. În proiectul prezentat, Guvernul a venit cu propunerea de a introduce în obiectul impunerii toate veniturile obținute de aceste persoane din afara țării. Astfel, toate veniturile obținute peste hotare, inclusiv și cele salariale vor fi impozitate. Prin această modificare de fapt se încearcă instaurarea unei practici normale, existente în majoritatea țărilor. Deci, nu este vorba de impozitarea remitentelor, adică al transferurilor pe care cetățenii le transmit în Moldova.

Totodată, este necesar de menționat că implementarea in forma propusă nu poate fi acceptată, deoarece va crea probleme cu declararea si impozitarea veniturilor salariale obținute în afara Moldovei. Deci, sunt necesare modificări în Codul Fiscal, care ar stipula expres că persoanele care obțin venituri salariale in străinătate (indiferent daca exista sau nu Convenții de evitare a dublei impuneri) sunt impozitate doar in statul respectiv si nu au obligația sa includă aceste venituri in declarația fiscala. Fac excepţie doar persoanele care obțin venituri salariale care sunt plătite de către un angajator care este rezident (sau are sediul permanent ) în Moldova, care vor fi impozabile în Moldova conform prevederilor Codului fiscal și Convențiilor semnate de Moldova. Impozitarea din surse din afara Moldovei sunt reglementate de Codul Fiscal al Moldovei și Convențiile de evitare a dublei impuneri.


 2. Excluderea indemnizaţiilor de concediere din sursele de venit neimpozabile este, in anumite condiții, o inițiativă binevenită, însă în cazul dat noi recomandăm o alta soluție: Aceasta ar consta in plafonarea sumei permise pentru astfel de indemnizații, ca sumă absolută (ex.) nu mai mult de 13.000 lei, ce ar corespunde aproximativ venitului pentru circa 3 luni, calculat ca salariu mediu pe țară. Astfel, companiile ar contribui la protecția angajaților în caz de șomaj, fără a specula această prevedere legală.


 3. Permiterea deductibilității cheltuielilor doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia. Deducerea uzurii și cheltuielilor pentru întreținerea, funcționarea și reparaţia autoturismelor folosite de persoanele specificate la grupele minore nr. 112 și nr. 121 din Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova, se permite doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia.

Problema utilizării autovehiculelor agenților economici în scopuri personale există, însă aceasta trebuie văzută întru-un context mai larg. De fapt problema este cu mult mai largă, si ea ar putea fi formulată în felul următor: Utilizarea resurselor agenților economici în scopuri personale ale conducătorilor, patronilor și salariaților, inclusiv prin utilizarea autoturismelor. De asemenea, pentru a crea un context moral sănătos pentru rezolvarea acestei probleme, ar fi oportun ca Ministerul Finanțelor să formuleze și o altă problemă în paralel cu prima sau chiar ar fi fost bine să o anticipeze: Excluderea utilizării resurselor instituțiilor publice în scopuri personale, inclusiv prin utilizarea autoturismelor. Astfel, în opinia noastră, măsura propusă nu rezolvă problema, în schimb va crea pentru unii agenți economici probleme suplimentare în activitatea acestora, de asemenea va crea emoții negative și ostile față de organele publice. Toate soluțiile de tipul acesta apar din simplu motiv ca nu se respectă Hotărârea de Guvernului privind elaborarea și aprobarea politicilor publice, sau cel puțin să se acționeze în spiritul acesteia.


 4. Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se va permite în limitele aprobate de autoritățile de specialitate ale administrației publice centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor, conform modului stabilit de Guvern. Este o măsură care încearcă să rezolve câteva probleme importante, însă în același timp creează o mulțime de riscuri de deteriorare a condițiilor de afaceri. Modificarea actuală vine doar să deschidă calea de soluționare a acesteia prin elaborarea unei Hotărâri de Guvern. Astfel, totul depinde de modul în care va fi elaborată această hotărâre. În linii mari, dacă prin această HG (Hotărâre de Guvern) se va dori să se cuprindă un număr mare de domenii, aceasta va reprezenta un pas înapoi în reglementarea afacerilor.


 5. Agenții economici vor fi obligați să raporteze la organele fiscale impozitele reținute conform art. 901 pe fiecare contribuabil, totodată fără obligația de a transmite informațiile date și la contribuabili. Fundamentarea acestei măsuri vine din necesitatea unei mai bune administrări fiscale a persoanelor fizice. Aceasta va spori povara raportării pentru unii Agenți Economici, însă în cazul când agenții economici utilizează sisteme informaționale efortul va fi minim.


 6. Introducerea obligativității raportării de către intermediarii imobiliari la organele fiscale informației privind contractele încheiate de chirie efectuate între personale fizice. Este o măsură pe care noi o considerăm aproape inutilă.


 7. Introducerea certificării obligatorii a sistemelor informaționale și utilizării sistemelor certificate. In comparație cu varianta din documentul publicat anterior, prevederea s-a îmbunătățit simțitor, (i) se va certifica sistemului în general, ca produs, iar utilizatorii vor fi obligați să utilizeze doar din cele certificate. Chiar daca au fost aduse îmbunătățiri considerabile la aceasta prevedere față de varianta precedenta, in opinia subsemnatului, ea rămâne a fi una care va întâmpina greutăți și confuzii la implementare, iar efectul pozitiv se va resimți doar cu referire la softuri pentru mașini de casă și control. Pentru ca să se realizeze scopul propus de aceste modificări, credem că principalul accent trebuie pus pe dezvoltarea capacității organelor fiscale de testare și depistare a fraudelor efectuate prin utilizarea sistemelor utilizate de contribuabili.


 

Iată câteva modificări bune și foarte bune:

8. Se propune permiterea de a deduce cheltuielile anuale suportate de către angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului, în mărime de până la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în sumă fixă în valoare absolută stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv. Este o propunere binevenită, însă care trebuie să fie elaborată suplimentar.


 9. Scutirea instituțiilor private de impozitul de venit din activitățile educaționale. Prin această prevedere, se urmărește stimularea dezvoltării instituțiilor de învățământ privat și crearea unui cadru echitabil pentru toate instituțiile indiferent de proprietate.


 10. Se propune ca agenţii economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de T.V.A., şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), au dreptul la restituirea sumei T.V.A.. Restituirea va avea loc doar după darea în exploatare. Este, considerăm noi, o măsură bună și necesară.


 11. În final, după mulți ani de discuții, a fost propus ca agenții economici care au venituri impozabile de până la 600 mii lei sa poată să decidă individual dacă vor sau nu să devină plătitori TVA. Deci, daca propunerea va fi aprobată, agenții economici nu vor mai avea nevoie sa atingă pragul de 100 mii lei pentru a putea deveni plătitor de TVA.

 


 Comentariile au fost efectuate în baza documentului publicat pe pagina web al Ministerului Finanțelor pe 2 aprilie 2015 și transmis Guvernului spre aprobare.

 

 

 

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro