Anul „Școlii Mele” la Liceul „Meșterul Manole” din Sălcuța

Liceul Teoretic „Meșterul Manole”, Sălcuța, Căușeni Liceul Teoretic „Meșterul Manole”, Sălcuța, Căușeni
Data publicării: Miercuri, 24 Ianuarie 2018
Accesări: 2329

La Sălcuța există o singură școală. 532 de elevi. De după poartă, nimic deosebit. Pare un liceu ca oricare altele. La intrarea în instituție este o tăbliță pe care scrie: „Această școală consultă elevii. Bugetul acestei școli este transparent”. Oare toți care trec pragul școlii și citesc aceste fraze înțeleg despre ce e vorba?

În școală absolut totul este nou: calorifere, lumini, uși și ferestre. Liceul „Meșterul Manole” este în reparație capitală de trei ani. Clădirea a fost construită în 1984, dar era un proiect-tip pentru școlile din țările URSS în care era mereu cald. Pereții erau foarte subțiri, de aceea, iarna, era tot timpul frig. Directoarea liceului, Liuba Sănduță-Pleșca, povestește că a bătut la ușa Ministerului Educației, apoi a premierului care era în funcție în 2015 și liceul a fost acceptat pentru a fi reparat capital din banii Băncii Mondiale. Până astăzi, s-au cheltuit în jur de 46 de milioane de lei. După reparație, școala cu trei etaje va avea chiar și două ascensoare pe care le vor putea folosi elevii cu cerințe educaționale speciale.

Marea schimbare prin care trec acum nu numai elevii și profesorii din școală, ci și întreaga Sălcuță, se datorează faptului că din 2013 liceul este la autogestiune financiară. Directoarea recunoaște că primul an a fost cel mai greu: „A trebuit să învăț contabilitate timp de un an de zile, inclusiv cum se întocmesc acte. Anul următor am constatat un fapt incredibil: mie încep să-mi ajungă bani pentru școală. Și din următorul an, am mai început să mai cumpăr câte ceva”. Din banii școlii au reușit să cumpere table interactive pentru elevi, computere pentru fiecare clasă, iar profesorii au fost instruiți în domeniul tehnologiilor informaționale cu scopul ca toți să participe în proiecte naționale și internaționale.

Dincolo de toate câte se întâmplau la liceu în ultimii ani, administrația simțea că nu e suficient. Și atunci, în toamna lui 2016, au aplicat pentru proiectul „Școala Mea”. Și liceul a fost acceptat. Gabriela Ojog, director executiv al Fundației pentru Dezvoltare, cea care a supravegheat în cadrul proiectului activitatea liceului pe parcursul anului 2017, mi-a spus: „Se fac proiecte, se găsesc soluții și se aduc multe în școală. Dar cum să comunici despre tot ce ai adus, cum să faci acest proces transparent, iată aici e mai complicat”. Directoarea a adăugat: „Eu știam cum să cheltuiesc banii, dar la „Școala Mea” am învățat cum să raportez părinților și comunității despre aceste cheltuieli”. Doamna Sănduță-Pleșca spune că, în general, unii directori de școală și unii profesori nu înțeleg de ce trebuie să implice părinții în cheltuitul banilor, deoarece managerii știu mai bine de ce are nevoie instituția, fiind aici tot timpul. La Sălcuța a fost o situație aproape similară. Însă s-a dovedit că părinții vin cu atâta noutate în gândire, cu viziuni moderne și atunci s-au terminat bârfele pe seama școlii.  Și aceasta deoarece „Orice propunere de cheltuire a banilor e trecută prin Consiliul de administrație. În Consiliul de administrație sunt și părinți. Și de multe ori părinții propun modificări folositoare. Părinții au început să știe de ce are nevoie școala”, mărturisește directoarea.

În prima etapă a proiectului, Consiliul de administrație a fost instruit în privința activităților de responsabilizare socială în sistemul educațional, modalitatea de implicare a fiecărui actor educațional în problemele școlii și necesitatea consultării bugetului cu toți actorii. Astfel, legătura dintre comunitate, reprezentată de elevi, părinți, edili locali și cei raionali, cu managerii școlii a fost realizată. Pare simplu la prima vedere, însă oamenii trebuie convinși să se implice în viața școlii și, mai ales, să contribuie și să fie responsabili în mod egal de ceea ce se întâmplă în școală. „Atunci când ai un consiliu în spate decizia este comună, dar și responsabilitatea este comună. În cazul în care se ia o decizie greșită, nu a luat-o doar directorul. Și în felul acesta, toți sunt responsabili în mod egal de ce se întâmplă în școală”, spune Gabriela Ojog.

Pentru cei de la Sălcuța, cea mai interesantă parte a proiectului „Școala Mea” a fost următoarea etapă, cea de completare a fișelor de implicare. Sunt niște chestionare în care elevii, părinții și profesorii sunt întrebați ce merge bine și nu prea bine în școala lor. Acestea se completează online. „Mai ziceau unii: „Ei, are nevoie cineva și de părerea mea”. Și noi le spuneam că da, părerea voastră contează, cineva o va citi și va vedea ce credeți despre școala aceasta”, își amintește directoarea.

Iar rezultatele chestionarelor au surprins. „Ce am aflat nou de la părinți și elevi? Unu. Noi facem multe și le facem bine, dar lumea nu prea știe ce facem noi. Doi. S-au făcut investiții foarte mari în dotarea tehnică a școlii. Părinții și elevii ne-au spus că este timpul să se facă investiții mari în dezvoltarea intelectuală a copiilor. Profesorii mi-au spus că trebuie să ne concentrăm pe instruirea lor deja dincolo de hotarele țării”, spune directoarea liceului.

Cu rezultatele chestionarelor și problemele deja identificate a urmat organizarea unei audieri publice. În cazul liceului din Sălcuța a fost neobișnuit faptul că la audiere au venit săteni care nu au copii la școală. „Am avut peste 370 de participanți la audierea publică. Au venit și oameni care nu au copii în școală. Mi-au spus așa: Școala asta se repară, e ca nouă, ar trebui de acum încolo să fie totul altfel”, spune Liuba Sănduță-Pleșca. Participanții au primit broșuri cu informații despre bugetul și performanța școlii, realizate în cadrul proiectului și au aflat multe lucruri despre care nici nu intuiau până atunci.

Au fost zeci de propuneri ale părinților și ale comunității în întregime. Iar imediat după audieri, au apărut și primele rezultate. Din toamna anului trecut, în liceu se învață limba germană. Cererea părinților are la bază un motiv trist. În ultimii doi ani, 34 de familii au plecat cu tot cu copii în Germania. O altă decizie luată în comun acord cu toată lumea a fost să asigure alimentarea tuturor copiilor din familii social-vulnerabile și a celor cu cerințe educaționale speciale. În total 61 de copii. Iar banii vor fi alocați de școală, primăria satului și Consiliul raional.

Liceenii de la Sălcuța par să fie chiar încântați de schimbările care au fost în 2017 în școala lor. „Noi, elevii, ne implicăm în unele cheltuieli, chiar le coordonăm pentru că luăm parte la organizarea evenimentelor și avem acces la bugetul lor”, îmi spune Ion Maximov, elev în clasa a XI-a. Colegul lui, Cezar Mădălin Cuciuc, încearcă să mă convingă: „Orice elev poate merge la secretara școlii și să afle despre orice cheltuieli necesare pentru activitățile liceului”. Elevii cred că practica audierilor publice ar trebui reluată în fiecare an. În primul rând, părinții au fost cei care au început să se implice mai mult. Tamara Cucoș este mamă a patru fete. Două sunt deja studente, însă celelalte două învață în clasa a VIII-a și în clasa I. „Și chiar îmi place să particip la activități pentru că doamna directoare ne implică și noi știm de unde vine și unde se duce banul școlii”, îmi spune mama. Tot de la ea am aflat că părinții au contribuit și la grăbirea momentului în care elevii se vor muta în sălile proaspăt reparate: „Noi am fost. Am făcut curat, am șters geamurile. De ce nu? Dacă e pentru binele copiilor noștri.” Iar reparația încă nu s-a terminat, așa că mai au încă multe de făcut împreună.

„Școala Mea” a fost „exact ceea de ce aveam nevoie”, a spus directoarea la finalul discuției. Instruirea Consiliului de administrație, completarea chestionarelor și într-un final audierile publice, reprezintă un proces amplu realizat pe parcursul unui an de zile, la finalul căruia un întreg mecanism de implicare socială este pus în funcțiune. În concluzie, deja oricine care trece pragul înțelege foarte bine cuvintele de pe tăblița de la intrare. „Bugetul acestei școli este transparent”. Și voi când mergeți la Sălcuța să luați exemplu?


Materialul a fost realizat de Mihaela Gherasim, jurnalistă Radio Europa Liberă, în cadrul proiectului „Școala Mea - Responsabilizare socială pentru reforma educației din Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu susținerea financiară a Băncii Mondiale, programul Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială.

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului

Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova

Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA

aplicat4

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro